La sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) s-a prezentat miercuri dimineaţă fostul şef al Serviciului Român de Informaţii, Virgil Măgureanu. El a spus, la ieşire, că are calitatea de martor într-un dosar al procurorilor anticorupţie şi că „este prematur să discutăm acum aceste chestiuni”, potrivit Mediafax.
Conform surselor citate, Măgureanu ar fi cel care l-a recomandat pe Ioan Mihăilă, arestat în dosar, actualului ministru delegat pentru Energie, Constantin Niţă.
De asemenea, sursele citate au confirmat că Măgureanu are calitatea de martor şi că a dat o declaraţie în acest dosar.
Ulterior, la sediul DNA s-a prezentat Alin Ardelean, fiul lui Virgil Ardelean - fostul şef al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţiei Internă (DGIPI) din Ministerul Afacerilor Interne.
Acesta este audiat tot în calitate de martor, conform aceloraşi surse.
Potrivit surselor citate, Alin Ardelean ar fi asociat al omului de afaceri Rareş Criste - administrator al firmei pentru care, potrivit procurorilor anticorupţie, se negocia cumpărarea de energie ieftină de la Hidroelectrica.
În acelaşi dosar, la DNA a fost audiat, luni, şi Rareş Criste, administrator al firmei Energon Power & Gas din Cluj.
Acuzațiile procurorilor
Tribunalul Bucureşti a decis în 24 octombrie, la propunerea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Eugen Brădean - director de trading la Hidroelectrica - şi a lui Ioan Mihăilă - fost membru în Consiliul de Supraveghere al companiei şi fost consilier al ministrului Constantin Niţă -, în dosarul de mită privind vânzarea de energie.
Decizia a fost contestată de cei doi la Curtea de Apel Bucureşti, care a decis definitiv menţinerea măsurii preventive.
Ioan Mihăilă este acuzat de dare de mită, iar Eugen Brădean, de complicitate la luare de mită şi la dare de mită.
Potrivit DNA, în octombrie, Ioan Mihăilă, în calitate de membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica SA şi consilier al ministrului delegat pentru Energie, i-a promis unui membru în acelaşi Consiliu, denunţător în cauză, 1,4 milioane de euro pentru ca acesta din urmă să voteze favorabil încheierea de către Hidroelectrica a unui contract bilateral pe patru ani, de vânzare a energiei electrice către o anumită societate comercială din România, pentru cantitatea de 7.012.800 MWh (1.157.112.000 lei, aproximativ 262.980.000 de euro), ceea ce reprezentau condiţii defavorabile pentru societatea Hidroelectrica.