Vânzarea unei televiziuni, dosar DNA

Directorul DSVSA Tulcea, prins luând șpagă și când arunca în WC parte din bani. Procurorii au spart toaleta ca să recupereze banii

Județul cu 400 de cuiburi de berze. Imagini spectaculoase din comuna în care aproape fiecare stâlp e „acasă” pentru zeci de înaripate400 de cuiburi de berze completează, an de an, peisajul primăvăratic în județul Covasna. În comuna Reci, de exemplu, aproape fiecare stâlp e „acasă” pentru câte o familie de înaripate. Și, pentru că de-a lungul timpului, cuiburile lor au avut de suferit, oamenii au venit în ajutorul păsărilor și le-au înlocuit. „Au locul lor, cum avem noi casa noastră”, spun oamenii care se bucură în fiecare primăvară de revenirea berzelor. 

Podul suspendat peste Dunăre, de la Brăila, reasfaltat pentru a cincea oară în doi ani

Un bărbat s-a urcat pe sediul ICCJ, după anularea hotârârii luate de Curtea de Apel Ploiești. Trei protestatari au fost duși la Poliție

Destinații de vacanță fără aglomerație pentru 1 mai. Ce poți face dacă ajungi în Brașov, Iași, Timișoara sau Târgu Jiu

Una dintre mașinile folosite de Papa Francisc la vizita din 2019 în România, donată bolnavilor din Timiș

Pregătiri pentru sezonul estival pe litoral. Nouă din 10 locuri de cazare în Vama Veche, ocupate în vacanța de 1 mai

Arborii exotici care au câștigat pariul cu vremea capricioasă din România

Un judecător a decis să aducă „turul 2 înapoi”: Curtea de Apel Ploiești contrazice CCR și ICCJ. Hotărârea nu este definitivă

Procurorii Direcţiei Naționale Anticoruţie au deschis acest dosar după dispariţia fostul şef de cabinet al lui Sorin Blejnar, fostul șef al ANAF, Codruţ Marta și după o serie de percheziții care au avut loc luni dimineața. Printre imobilele verificate s-a numărat și unul deținut de fratele omului de afaceri Elan Schwartzenberg, Fabian Schwartzenberg.

16 persoane au ajus în fața procurorilor anticorupție cu mandat de aducere.

Potrivit DNA, până luni seara, procurorii au început urmărirea penală față de Fabian Schwartzenberg, Daniela Madi Ionescu, Monica Hofman, Adrian Radu, Adrian Marian Vîlsan, Tamara Bătrînache, Ioana Nadolu, Geraldina Neagoe, Carmen Stăncescu, pentru implicare acestora în fapte care se circumscriu infracțiunilor de spălarea banilor, complicitate la înșelăciune, bancrută frauduloasă, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor sub forma complicității, a participației improprii sau a tentativei, fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Din rezoluția de începere a urmăririi penale, citată de procurori, a rezultat faptul că există date și indicii temeinice potrivit cărora în cursul anilor 2011 și 2012, învinuiții (aparent acționari majoritari sau acționari minoritari) au derulat acțiuni infracționale pentru influențarea deciziilor în cadrul procedurii insolvenței, în mod direct sau prin persoane fizice ori juridice interpuse, în scopul influențării deciziilor referitoare la SC „Realitatea Media” SA și al preluării controlului asupra acesteia.

„Scopul urmărit de fiecare dintre învinuiții din cauză a fost asigurarea controlului asupra deciziilor luate în cursul procedurii insolvenței, astfel încât să înscrie o sumă cât mai mare în tabelul creanțelor care determina schimbarea componenței Comitetului Creditorilor al societății aflate în insolvență și a numărului de membri”, se arată într-un comunicat al DNA.

Astfel, susțin procurorii, din probele administrate în cauză a rezultat că demersurile infracționale au fost derulate pe două paliere.

„Pe un palier, demersurile infracționale au fost derulate de un învinuit care, deși avea doar calitatea de persoană interpusă, s-a erijat în patron și a solicitat intrarea în insolvență. Apoi, folosindu-se de persoane juridice ori fizice interpuse, s-a erijat în creditor al SC „Realitatea Media” SA și, sub pretextul finanțării acesteia, prin mărirea succesivă a creanței (prin înscrieri de contracte de cesiune ori facturi fictive în contabilitate) a urmărit să se înscrie în tabelul definitiv al creanțelor cu 52% din totalul creanțelor și a urmărit înstrăinarea mărcilor Realitatea Media”, arată anchetari.

Potrivit probelor administrate, suma inițială de 5.000.000 euro folosită pentru creditarea SC „Realitatea Media” SA provenea din evaziune fiscală sau din contracte fictive de împrumut.

„Pe un alt palier, demersurile infracționale au fost derulate și de alte persoane - acționari minoritari - care, în complicitate cu persoane fizice și persoane juridice, au falsificat, prin antedatare, contracte de cesiune, iar prin interpuși, au înregistrat modificări fictive ale structurii acționariatului pe care le-au depus la Oficiul Registrului Comerțului. Faptele au fost desfășurate în același scop al obținerii unor foloase bănești”, se arată în documentul procurorilor. 

În cauză se efectuează cercetări penale și față de alte persoane, în legătură cu fapte similare, dar și cu alte fapte.