Florin Kovacs este unul din cei patru sute de avocaţi din Timișoara care nu a mai plătit de ani buni contribuțiile la sănătate. A strâns o datorie de 80.000 de lei. Imediat ce a fost somat să plătească, a dat Casa de Asigurări de Sănătate în judecată și a câstigat dreptul să nu mai achite niciun leu din datorie, iar toate creanțele să fie șterse.
„Am dovada că în ultimii 20 de ani nu mi s-a decontat nici măcar un leucoplast. Curtea de Apel Cluj și Înalta Curte de Casație și Justiție au decis că nu poți să fii asigurat împotriva voinței tale”, a explicat avocatul Florin Kovacs.
Cine sunt restanțierii
În tot județul Timiș, 30.000 de persoane nu și-au plătit asigurările de sănătate. „Majoritatea persoanelor aveau meserii de avocați, taximetriștri, juriști sau arhitecti”, explică Oana Răchitan, purtător de cuvânt la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Timiș.
Pentru ca statul să nu piardă alte procese, toate dosarele restanțierilor au fost mutate la Direcția Generală a Finanțelor Publice. Fiscul se va ocupa de executarea silită a datornicilor, însă, până acum, din cele 30.000 de dosare, doar câteva au fost preluate.
„Numărul lor este undeva la 220 de dosare. Mai mult ca sigur ca la acei contribuabili care nu și-au plătit contribuțiile să continuăm executarea silită prin propriri pe conturi, propriri la terți și sechestre”, a explicat Mihai Călin, director al Direcției Finanțelor Publice Timiș.
În timp ce avocații luptă să demonstreze în instanță că nu pot fi obligați să plătească asigurările de sănătate, alți contribuabili sunt executați pentru același tip de datorii.
Reprezentanții Direcției Finanțelor Publice Timișoara spun că au nevoie de cel puțin șase luni ca să mute întreaga bază de date cu datornicii. Prioritate vor avea dosarele avocaților, de la care trebuie să se recupereze jumătate de milion de euro.
Care este practica judiciară
Conform unei analize a unui portal de specialitate juridică, avocaţii care nu au încheiat contracte de asigurări cu casele de asigurări nu datorează aceste contribuţii, iar deciziile de impunere emise pe baza veniturilor comunicate de ANAF sunt nelegale.
În susținerea acestui argument este indicată o decizie dată de un complet al Tribunalului Cluj. Magistrații au admis contestaţia la executare şi a anulat titlul executoriu şi a actelor de executare, precizând că „între contestator şi intimată nu există încheiat un contract de asigurare şi că acesta nu a încheiat un astfel de contract nici cu o altă casă de asigurări de sănătate” şi că „măsurile de executare silită se fac în baza unui titlu de creanţă care devine titlu executoriu potrivit art. 141 C. pr. fiscală” şi „chiar dacă contestatorul este obligat să îşi asigure sănătatea potrivit art. 259 alin. 4 din Legea nr. 95/2006 în prevederile acestei legi nu se specifică faptul că urmărirea silită ar putea fi executată fără existenţa unui titlu de creanţă” şi „care să fi devenit scadent pentru a fi executor”.
Ce spune CNAS
Printr-un comunicat de presă din august 2010, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) sublinia faptul că, potrivit legii, contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate este obligatorie şi trebuie achitată conform legii, de către toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi de către cetăţenii străini şi apatrizii care au solicitat şi obţinut prelungirea dreptului de şedere temporară, sau care au domiciliul în România; refuzul de a achita sumele datorate fondului sau neglijarea plăţii acestora, reprezintă o încălcare a legii şi se sancţionează corespunzător.
„Cuantumul contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate datorată de către fiecare cetăţean (suma efectivă) şi care trebuie plătită de către acesta, se calculează în conformitate cu prevederile legale în vigoare la momentul respectiv; legea în forma sa actuală (cea intrată în vigoare de curând), nu prevede crearea vreunei obligaţii de plată pentru o perioadă anterioară (nu se aplică retroactiv); în cazul în care, această obligaţie de plată exista deja, fiind instituită şi calculată fie în temeiul unei alte legi, fie în temeiul unei forme anterioare a aceleiaşi legi, este bine de ştiut că, legea în forma sa actuală, nu stinge această obligaţie anterioară, nu o anulează şi nici nu modifică în vreun fel modalitatea de calcul a acesteia sau suma astfel rezultată, aferentă perioadei anterioare”, explica CNSAS.
Potrivit instituției, toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, fac parte din una sau alta dintre următoarele categorii de asigurați: asiguraţi obligaţi la plata contribuţiei (plătesc direct contribuţia, calculată înfuncţie de veniturile realizate – ex: liber profesioniştii, angajatorii pentru angajaţi etc); asiguraţi fără plata contribuţiei (sunt exceptaţi de la plata contribuţiei, prin lege, de ex. Copiii); și asiguraţi cu plata contribuţiei din alte surse (plata contribuţiei se realizează din alte surse, fără legătură cu veniturile realizate, de ex. şomerii, pensionarii etc)