Fostul președinte Traian Băsescu a explicat într-o intervenție telefonică la Digi24 motivele pentru care a ales să depună câteva amendamente la Legea grațierii. Conform acestora vor fi graţiate pedepsele de sub 10 ani, inclusiv, pe motiv că, în varianta actuală a proiectului, persoanele considerate „indezirabile” vor fi pedepsite mai aspru, şi se reduc la jumătate pedepsele pentru femeile condamnate pentru fapte fără violenţă, inclusiv pentru corupţie.
Andrei Tomescu: „Legea grațierii este un proiect controversat despre care s-a discutat foarte mult în ultimele luni. Cum vă motivați dumneavoastră acest demers și ce sperați să obțineți?”
Traian Băsescu: „Eu pot să nu obțin nimic. Nu vreau să obțin nimic pentru mine, dar am am privit relativ atent la lașitatea clasei politice. Mă refer la o lege a grațierii care face orice numai grațiere nu, are elemente de neconstitutionalitate.
Efectele le vom vedea mai târziu. Ceea ce eu propun prin amendamentele depuse la legea grațierii: indepărtarea elementelor de neconstituționalitate: se propune grațierea mamelor care sunt însărcinate sau care au în întreținere un copil de până la 14 ani cu motivația că trebuie sprijinit copilul să aibă mama lângă el, dar se exceptează mamele care au comis fapte de corupție, așa ceva nu e posibil ca și copilul unei mame care a făcut fapte de corupție ori e acuzată de abuz în serviciu sau luare de mită, are dreptul să aibă mama lângă el până la 14 ani, am convingerea că un astfel de articol va fi respins de CCR pentru că nu-i vorba de mamă, de dreptul copilului pe care vrem să-l ajutăm prin legea grațierii.
Sunt negrațiate foarte multe fapte pentru chiar codul penal sau codul fiscal dau variante de achitare. de exemplu: violarea de domiciliu. Se face strict la reclamația părții vătămate. Luăm prezumția că un tată a intrat în casă. A făcut-o o singură dată, nu e recidivist, eu cred că poate fi grațiat mai ales că există posibilitatea ca mama să retragă plângerea și atunci nu mai există fapta penală.
Sau furt calificat, prevazut la art. 229. Furtul calificat, la lit B și C, că împăcarea din art 229 din codul penal înlătură răspunderea penală. Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea penală a persoanei vătămate, deci nu sunt automatisme, e un șir de legi care permite înțelegerea părților pentru înlăturarea faptei penale. Cred că sunt fapte cu grad redus de pericol social atât timp cât însăși legea dă dreptul la înțelegerea părților, nu văd de ce n-ar fi grațiate.
Avem problema recuperării daunelor din acte de corupție. Legea prevede ca pot fi grațiati aceia care într-un fel sau altul au produs daune fără să fi fost la fapte de corupție dacă acoperă daunele într un an.
E o lege care se adresează strict celor bogați. Eu am propus ca indiferent de tipul de faptă care s-a comis și a produs daune, fie că e fapta care nu se încadrează la fapte de corupție sau fapta de corupție să se poată proceda la grațiere cu un angajament de a plăti despăgubirile timp de 3 ani.
Este oricum mai rezonabil decat un an, că dacă lăsăm doar un an și nu includem toate categoriile de fapte care au produs daune, atunci iar avem un regim discriminatoriu pentru cei care au produs daune dintr-un tip sau altul de fapte.
Despre asta e vorba în amendamentele pe care le-am propus și am avut în vedere câteva principii: primul e că am trecut o perioadă de tranziție, au intrat în vigoare în 2014 noile coduri penale. Perioadele de tranziție sunt așa cum sunt, cu costurile lor. Trebuie trasă o linie.
În al doilea rând: sunt excluse grațierile pentru fapte produse cu violență, exclud grațierea celor care recidivează.”