Proiectul de lege care propune înființarea unei unui registru național care va cuprinde datele fiecărui traficant de droguri condamnat definitiv a trecut de Senat și Camera Deputaților și este trimis spre promulgare președintelui Klaus Iohannis.
Anul trecut, PNL a depus la Parlament propunerea legislativă privind înfiinţarea Registrului naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni în sfera traficul de drogurilor.
În acest registru național nu vor fi înscrise persoanele care la data comiterii faptelor erau minore, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată va dispune aceasta în mod expres în cadrul unui proces penal.
Registrul va fi organizat de Ministerul Afacerilor Interne şi se va ţine de unităţile Poliţiei Române, prin structuri specializate în acest domeniu. Acesta se va constitui ca o evidenţă distinctă de cea a cazierului judiciar în cadrul Sistemului Naţional de Evidenţă Informatizată a Cazierului Judiciar. De asemenea, registrul va putea fi interconectat cu alte baze de date ale Poliţiei Române.
Mulți dintre cei care ajung la închisoare sunt recidiviști, iar această bază de date îi va ajuta pe polițiști să urmărească evoluția traficanților eliberați. Această baze de date nu va putea fi consultată de cetățeni.
În septembrie anul trecut, ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, senator PNL, a anunţat, după şedinţa grupului parlamentar liberal, că propune înfiinţarea unui Registru al traficanţilor de droguri, pe modelul Registrului agresorilor sexuali, adăugând că acesta va reprezenta un mijloc de cunoaştere, de identificare, de supraveghere operativă a persoanelor care au comis infracţiuni în această sferă.
Totuși, înscrierea în registru nu impune interdicții pentru traficanți, spre deosebire de cel al agresorilor sexuali, cum ar fi de exemplu limitări în privința locului unde ar putea să locuiască sau să lucreze, în apropiere de școli sau nu.
Persoanele condamnate pentru trafic de droguri vor fi înscrise în baza de date a registrului național pe o perioadă cuprinsă între 5 și 10 ani.
Regulile la care vor trebui să se supună traficanții de droguri condamnați definitiv includ amprentare, date personale detaliate, verificări la 3 luni, informații despre părăsirea localității, venituri, loc de muncă.
Proiectul de lege a fost aprobat de Parlament și se află spre promulgare la președintele Klaus Iohannis.
În anul 2023, au fost trimise în judecată pentru trafic de droguri peste 2500 de persoane, conform Poliției Române.
Editor : M.I.