„Liviu Dragnea, cel mai puternic politician din România, a primit luni sentința de condamnare la trei ani și jumătate de închisoare pentru abuz în serviciu. Evenimentul reprezintă un șoc pentru viața politică din această țară est-europeană și o victorie pentru cei care consideră corupția principala amenințare la sănătatea națiunii”, scriu jurnaliștii Kit Gillet și Marc Santora, pentru The New York Times.
„Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) din România, care a refuzat să modifice o sentință din iunie 2018 a primei instanțe, este definitivă. Setința definitivă vine la o zi după ce Partidul Social Democrat condus de Liviu Dragnea a suferit o înfrângere năucitoare în alegerile pentru Parlamentul European”, scriu jurnaliștii străini.
„Social-democrații au obținut doar 23% din voturi, o scădere dramatică față de cele 46 de procente pe care le-au obținut la ultimele alegeri parlamentare din decembrie 2016. Cele două partide principale de opoziție au obținut împreună peste 50% din voturi.
În același timp, o majoritate covârșitoare de alegători - peste 80% - și-au exprimat în cadrul unui referendum consultativ profunda nemulțumire față de încercările partidului de guvernare de a modifica legile împotriva corupției prin ordonanțe de urgență și de a-i amnistia pe oficialii condamnați pentru abuz în serviciu.
A fost o respingere totală a modului în care social-democrații au guvernat de la venirea la putere în 2016”, adaugă The New York Times.
„Liviu Dragnea, încurajat de eșecul oficialilor Uniunii Europene de a stopa amenințările la adresa statului de drept în Polonia și Ungaria, a încercat să descrie acuzațiile de corupție la adresa sa ca acțiuni motivate politic. El a împrumutat frecvent din limbajul folosit de Președintele Trump pentru a-i ataca pe cei care îi investighează administrația. Liderul român a acuzat procurorii că fac parte dintr-un „stat paralel” care e angajat într-o „vânătoare de vrăjitoare” politică. În același timp, partidul său a încercat să schimbe sistemul judiciar, ceea ce, spun criticii, amenința să submineze statul de drept.
Vara trecută, Dragnea a fost susținut de avocatul personal al lui Trump, Rudolph W. Giuliani, care i-a trimis o scrisoare Președintelui Klaus Iohannis în care critica acțiunile anticorupție din România. Cu toate astea, atunci când 12 ambasade din București au făcut o declarație comună luna trecută în care cereau ca schimbarea sistemului judiciar să fie oprită, Statele Unite s-au aflat printre ele.
Scrisoarea ambasadelor a venit ca urmare a informațiilor că guvernul intenționa să emită două ordonanțe de urgență, una pentru reducerea termenelor de prescripție la anumite infracțiuni iar cealaltă care să permită persoanelor condamnate pentru mită să conteste retroactiv sentințele ÎCCJ emise începând cu 2014.
„Ordonanțele de urgență care sunt aparent în discuție au potențialul de a afecta independența justiției din România, ceea ce ar submina încrederea românilor și a partenerilor în sistemul de judiciar dar și în guvernul României”, avertiza declarația comună.
România, care deține în prezent președinția rotativă a Uniunii Europene, a intrat în conflict cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept de la începutul lui 2017, când guvernul a emis o ordonanță de urgență care dezincrimina faptele de corupție la nivel mic. Aceasta a declanșat cele mai mari proteste de stradă din România de la sfârșitul regimului comunist din 1989. Ordonanța a fost retrasă, dar celelalte schimbări au reușit să fie adoptate. Comisia Europeană a declarat că va lua măsuri împotriva României dacă aceasta nu va rezolva problemele apărute ca urmare a modificărilor legislative.
Guvernul României a fost de asemenea criticat pentru atacurile împotriva fostei șefe a agenției anticorupție, Laura Codruța Kovesi, care este principalul candidat la funcția de procuror-șef european.
Aceasta a fost demisă din funcție în România și a fost acuzată de afectarea imaginii țării în străinătate. Apoi, la sfârșitul lui martie, a început urmărirea penală împotriva lui Kovesi de către o secție specială a procuraturii înființată în 2018 pentru investigarea procurorilor și judecătorilor. Acesteia i s-a interzis părăsirea țării, dar ÎCCJ a ridicat până la urmă interdicția.
În trecut, Liviu Dragnea a depășit înfrângerile din justiție, printre care și o sentință de doi ani cu suspendare pronunțată în 2016 pentru fraudă electorală. Acea sentință i-a blocat accesul la funcția de prim-ministru atunci când partidul său a câștigat alegerile parlamentare din acel an. Criticii săi afirmă că acesta și-a folosit puterea politică pentru a scăpa de consecințele infracțiunilor pentru care a fost condamnat”, mai scrie publicația americană.
