Directori de penitenciare din 47 de țări s-au strâns la București pentru a dezbate problema radicalizării deţinuţilor. Experții spun că sunt riscuri mari ca cei aflați în spatele gratiilor să se pregătească pentru a deveni extremiști. Dezbaterea a pornit de la cel mai recent exemplu, din Franţa, unde o parte din teroriștii implicați în atacul de la Charlie Hebdo puseseră la cale planul ucigaș chiar când se aflau în penitenciar.
„Penitenciarul nu e un loc în care avem sfinți. Evident, sunt oameni foarte violenți. Când ai 22 de oameni pe 20 de metri pătrați, este foarte greu să îi ai sub control. Și condițiile din penitenciare sunt cele de la 1900”, spune Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei.
Autoritățile spun că Serviciul Român de Informații ajută la monitorizarea deținuților care s-ar putea transforma în extremişti, dar există soluții mai simple pentru rezolvarea problemelor.
„Vreau să vă spun că nu cred în pedepsele pe termen lung. Cu cât cineva stă mai mult închis, cu atât îl înrăiești. Eu chiar cred cu tărie în lucrul acesta”, afirmă Claudiu Bejan, director general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Nu de aceeaşi părere sunt oficialii străini care spun că deocamdată nu există soluţii pentru acest fenomen.
„În acest moment, nimeni nu are răspunsuri clare la întrebările ridicate de radicalizare în penitenciare, la prevenirea sau detectarea din timp a radicalizării”, recunoaște Philippe Boillat, director general al Directorului Consiliului European.
La nivel european există 1,7 milioane de deţinuţi, din care 33.000 sunt în România. Pedeapsa medie pe care condamnaţii o au de ispăşit în ţara noastră este de doi ani, media europeană fiind la jumătate.