Tăriceanu: Numirea procurorilor șefi fără președinte va duce la depolitizarea sistemului

Preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a afirmat, joi, că formaţiunea pe care o conduce va susţine o dezbatere „constructivă” în Parlament, care este for suprem al democraţiei, în legătură cu modificarea legilor din Justiţie. El a ţinut să precizeze că prin eliminarea preşedintelui ţării din procedura de numire a procurorilor şefi ai DNA şi DIICOT va avea loc o depolitizare a sistemului, în condiţiile în care numirile vor fi făcute de CSM, care nu este un factor politic. Tăriceanu dezaprobă reacţiile „politicianiste” şi „manipulative”, spunând că se încearcă scoaterea oamenilor în stradă, relatează News.ro.

„Propunerile de modificare a legilor 303/2004, 304/2004 şi 317/2004, prezentate de ministrul Justiţiei Tudorel Toader, sunt făcute pe baza autorităţii academice şi profesionale, date de titlul de profesor universitar şi experienţa de 10 ani de zile la Curtea Constituţională, includ rezultatele unui dialog amplu cu CSM şi reprezintă un demers necesar pentru a rezolva problemele din sistemul de justiţie. În al doilea rând, aceste modificări derivă din importanţa apărării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, care în ultimii ani au fost încălcate de un sistem care a comis multe abuzuri, abuzuri care reies şi din faptul că România este pe primele locuri în „clasamentul ruşinii”, al proceselor pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, a afirmat liderul ALDE, într-un comunicat de presă.

Într-un comunicat transmis astăzi, Consiliul Superior al Magistraturii l-a somat pe ministrul justiţiei să spună când îi va trimite proiectele de modificare a legilor justiţiei, anunţate miercuri. Procurorii şi judecătorii spun că au aflat de iniţiativa lui Tudorel Toader de la televizor.

În continuare, Tăriceanu a susţinut că „modificările la legile justiţiei fac parte dintr-o viziune care se bazează pe principii constituţionale şi urmăresc o consolidare reală a statului de drept şi separaţia şi controlul reciproc al puterilor în stat”.

„De aceea, pasul următor este dezbaterea acestor propuneri în Parlament, unde este nevoie de o dezbatere cu argumente solide, de natură juridică. O discuţie legată de persoane şi funcţii, va altera orice dezbatere serioasă. Parlamentul, ca for suprem al democraţiei, unde toţi românii sunt reprezentaţi, va asigura un astfel de cadru de dezbatere constructiv, unde opiniile pro şi contra vor fi exprimate şi de unde va rezulta cea mai bună formă a acestor legi. În acelaşi timp, susţin continuarea dialogului cu oficialii europeni şi vreau să punctez faptul că, în redactarea acestor modificări, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a avut consultări cu aceştia”, a subliniat preşedintele Senatului.

Referitor la fondul propunerilor prezentate de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, liderul ALDE a afirmat că „este important de subliniat amploarea reformelor propuse”.

„Au fost enunţate soluţii la numeroase probleme care au afectat bunul mers al justiţiei în ultimii ani. În primul rând, soluţii pentru o amplă reformă de carieră în rândul judecătorilor şi procurorilor, care să cuprindă etape de formare şi accedere în poziţii la vârful sistemului, doar cu o suficientă experienţă profesională şi de viaţă. În al doilea rând, o clarificare a raporturilor dintre procurori şi judecători, fără de care nu poate exista stat de drept. Nu vor mai fi posibile transferurile masive din zona procurorilor direct în poziţiile din vârful ierarhiei judecătorilor. Sunt create condiţiile pentru o aşezare a sistemului şi o închidere definitivă a câmpului tactic, care risca să aducă România la realităţile opresive specifice anilor ’50. În al treilea rând, clarificarea chestiunii răspunderii magistraţilor, ceea ce reprezintă o cerinţă a întregii societăţi româneşti, astfel încât nimeni să nu fie mai presus de lege”, a arătat preşedintele Senatului.

În ceea ce priveşte propunerea privind procedura de numire a şefilor DNA, DIICOT şi a procurorului general, Tăriceanu susţine că „argumentul principal pentru o asemenea modificare este dat de nevoia unei depolitizări reale a numirilor, atât în privinţa şefilor ICCJ, cât şi a şefilor procurorilor”.

„Va avea loc o depolitizare pentru că cel care va face aceste numiri va fi CSM-ul, organismul reprezentativ al magistraţilor, nu un factor politic”, a completat el.

Liderul ALDE a dezaprobat reacţiile „politicianiste” şi „manipulative” pe care le-a văzut în spaţiul public, făcând astfel referire la preşedintele PNL, Ludovic Orban, spunând că se încearcă scoaterea oamenilor în stradă.

„Dezaprob genul de reacţii politicianiste şi manipulative pe care le-am văzut în spaţiul public, cum a fost reacţia preşedintelui PNL. Ludovic Orban a catalogat această propunere ca fiind neconstituţională. Îi reamintesc că, în urmă cu câţiva ani, susţinea contrariul şi anume că preşedintele României nu trebuie să aibă un rol în procedura de numire a procurorului general şi şefilor DNA şi DIICOT, pentru că în acest fel „va exista o interferenţă în Justiţie şi întotdeauna o să existe tentative de comandă politică”. Ceea ce era dezirabil şi necesar acum câţiva ani pentru Ludovic Orban, a devenit „curat neconstituţional” acum. Este regretabil că se încearcă manipularea românilor şi scoaterea lor în stradă de către oameni care dovedesc un comportament duplicitar şi oportunist”, a completat Călin Popescu Tăriceanu.

În opinia lui, „preşedintele României Klaus Iohannis are dreptul şi legitimitatea de a participa la dezbaterea publică pe marginea acestor propuneri de reformă în Justiţie”.

„Dezbaterea cu privire la reforma în Justiţie nu trebuie să fie una privitoare la persoane care ocupă, vremelnic nişte funcţii, ci despre valori şi principii, printre care mai presus de toate se află apărarea drepturilor şi libertăţilor românilor”, a adăugat preşedintele ALDE.

Tăriceanu a susţinut că trecerea Inspecţiei Judiciare sub autoritatea Ministerului Justiţiei garantează o independenţă sporită a IJ. Însă acest aspect a fost criticat, întrucât s-ar întâmpla chiar invers.

„Un alt aspect care a generat discuţii şi o serie de tentative de manipulare în spaţiul public este cel referitor la trecerea Inspecţiei Judiciare sub autoritatea Ministerului Justiţiei. Această schimbare este una normală, care, aşa cum am văzut din poziţionarea publică a reprezentanţilor Inspecţiei Judiciare, se încadrează în solicitările făcute de reprezentanţii instituţiei. În mod logic, nu poţi fi şi arbitru şi judecător în acelaşi timp. Nu e normal ca forul care îi verifică pe magistraţi şi procurori să fie tot în subordinea acestora. Aşadar, scoaterea din subordinea CSM garantează o independenţă sporită a Inspecţiei Judiciare. Îmi doresc ca dezbaterile cu privire la aceste acte normative să fie constructive şi să permită o adoptare a lor cât mai rapidă, astfel încât să aibă loc o reformă reală şi necesară a justiţiei”, a conchis Călin Popescu Tăriceanu.