Superimunitatea judecătorilor CCR, parțial neconstituțională
Judecătorii Curţii Constituţionale au decis astăzi în privința propriei superimunități. Un proiect de lege votat în Parlament prevedea că membrii Curţii nu pot fi reţinuţi sau arestaţi fără acordul colegilor lor. Proiectul a fost contestat de opoziţie.
Unele elemente ale legii au fost declarate neconstituționale, a spus președintele CCR, Valer Dorneanu.
Pentru judecătorul în funcție se va cere aprobarea plenului CCR pentru reținere, arestare și percheziții, nu și pentru urmărirea penală. În plus, cererea de ridicare a imunității nu trebuie să fie făcută de ministrul Justiției, care este un personaj politic, ci de către procurorul general al României, a explicat președintele Curții Constituționale.
Senatorii au votat luna trecută un proiect care le acordă judecătorilor Curții Constituționale ceea ce presa numește o „superimunitate”. Proiectul de lege adoptat prevede că un judecator CCR nu poate fi urmărit penal, reținut sau trimis în instanță fără încuviințarea colegilor săi.
Judecătorii CCR au decis că ridicarea imunității unui judecător nu trebuie să fie aprobată de plenul Camerei sau de plenul Senatului.
„Am decis că e de competența Curții Constituționale și am invocat și practica CEDO, opiniile Comisiei de la Veneția. Este normal ca noi, cei din corpul cărora a plecat problema penală să decidem asupra imnunității. Dacă ar fi rămas această competență la Cameră sau la Senat, s-ar fi creat o stare de afectare a independenței noastre”, a spus Valer Dorneanu.
Tot CCR se va pronunța și asupra suspendării din funcție a unui judecător constituțional, în cazul în care acesta ar fi trimis în judecată, a mai spus Dorneanu.
Sesizarea de neconstituţionalitate a modificărilor aduse Legii 47/1992 privind organizarea şi functionarea CCR fost depusă în 23 februarie de 38 de senatori PNL şi USR, care spun că legea a fost adoptată cu încălcarea mai multor dispoziţii constitutionale care prevăd ca justiţia se înfăptuieşte în numele legii şi că este unică, imparţială şi egală pentru toţi.
Semnatarii sesizării spun că legea încalcă independenţa judecătorilor constituţionali, principiul separaţiei puterilor în stat, egalitatea cetăţenilor în faţă legii şi a autorităţilor publice şi recomandări ale Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept.
„Această imunitate reglementată de legiuitorul ordinar pentru judecătorii Curţii Constituţionale este mai extinsă decât oricare dintre imunităţile şi măsurile de protecţie stabilite de legiuitorul constituant pentru parlamentari, pentru preşedintele României şi pentru membrii Guvernului”, arată senatorii PNL şi USR în sesizare.
Potrivit acestora, art. 66 alin. (1), (2) şi (3) din lege face posibilă urmărirea penală şi trimiterea în judecată, respectiv reţinerea, arestarea sau percheziţionarea unui judecător al CCR, însă condiţiile legale în care se pot realiză aceste acte procesuale sunt dificil de realizat şi depind de voinţa exclusivă a unei autorităţi politice, respectiv Ministerul Justiţiei, precum şi de voinţa autorităţii administrativ-jurisdicţionale, plenul Curţii Constituţionale, „aspecte care conduc la aprecierea fermă a imposibilităţii înfăptuirii justiţiei cu privire la toate faptele penale comise de un judecător al Curţii”.
Propunerea legislativă a deputatului minorităţilor sârbe, Adnagi Slavoliub, prin care judecătorii Curţii Constituţionale ar urmă să beneficieze de imunitate sporită, a fost adoptată de Senat în 14 februarie şi prevede că judecătorii CCR nu mai pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată făă încuviinţarea a două treimi din numărul judecătorilor CCR.
„Imunitatea propusă constituie cea mai eficientă garanţie că judecătorii CCR îşi pot exercita rolul conferit de legea fundamentală fără constrângeri sau presiuni. Au fost preluate condiţii prevăzute în caz de infracţiunea flagrantă pentru deputaţi şi senatori, tocmai pentru a elimina speculaţia că judecătorii CCR ar aparţine de orice responsabilitate penală în cazul comiterii unei infracţiuni indiferent de condiţii”, se arată în expunerea de motive.
„Judecătorii CCR nu pot pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată, decât cu încuviinţarea plenului Curţii Constituţionale, la cererea ministrului Justiţiei, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Încuviinţarea se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor CCR, după ascultarea judectăorului în cauză”, se menţionează în legea de modificare a Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Potrivit formei adoptate pe 11 aprilie 2017 de Camera Deputaţilor, pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii CCR, urmărirea penală şi trimiterea în judecată se fac doar de către Parchetul depe lângă ÎCCJ, iar competenţa de judecată aparţine ÎCCJ. Un alt alineat prevede ca, după încetarea mandatului de judecător CCR, acesta să poată opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen. Aceeaşi propunere legislativă prevede ca, la încetarea mandatului de judecător CCR din motive medicale, acesta beneficiază de o sumă egală cu îndemnizaţia netă pe şase luni. Proiectul legislativ a fost adoptat de Senat în forma aprobată de Camera Deputaţilor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
