Stat contra stat pentru o eroare judiciară

Negocieri în coaliție: PSD ar urma să dea premierul, împărțirea ministerelor rămâne neclară. Ce spun partidele despre cererile USR

Noi detalii în cazul băiatului mort la Spitalul din Târgu Jiu: Medicul de gardă nu a completat foile de observație

Iohannis: Nici CSAT, nici un serviciu nu poate să înceapă să spioneze proprii politicieni

Iohannis spune că alegerile prezidențiale ar trebui organizate „destul de repede”

Condițiile în care Klaus Iohannis ar demisiona din funcție. Ce a răspuns președintele

Zile de doliu la Timișoara în amintirea eroilor căzuți în Revoluția din 1989. Mărturiile revoluționarilor

USR pune opt condiții ca să intre la guvernare. Reacția PSD-PNL-UDMR la cererile anunțate de Elena Lasconi

Bătaie între jandarmi într-un restaurant din București. Unul dintre ei a ajuns în comă la spital

Accident grav pe un șantier din Capitală. O placă de beton a căzut peste un utilaj în care ar fi o persoană

Documentele care l-au ajutat pe Iacob Schein să obţină daune morale arată că eroarea judiciară a fost cauzată de nerespectarea termelor procedurale.

La fiecare 30 de zile, judecătorii trebuie să analizeze, din oficiu, dacă un arestat rămâne sau nu în spatele gratiilor. Numai că în mai 2008, prelungirea arestului în cazul lui Iacob Schein s-a făcut la cinci zile de la expirarea precedentului mandat. Deşi a contestat de 13 ori hotărârea, abia în 2010 un complet de la Curtea supremă a sesizat eroarea magistraţilor din Timişoara.

Ulterior, bărbatul a fost condamnat la opt ani de închisoare în dosarul în care a fost judecat pentru trafic de minori, perioadă din care s-a scăzut cea de arest preventiv.

Iacob Schein a dat prima oară în judecată statul în 2010, însă procesul s-a încheiat definitiv în urmă cu mai puţin de un an. A primit daune de 150 de mii de euro, deşi solicitase un milion de euro. Principalele argumente au fost suferinţele psihice îndurate în arest, dar şi cheltuielile suportate de familie pentru a-l întreţine în penitenciar.

Odată cu motivarea hotărârii definitive de condamnare a statului român, Ministerul Finanţelor a fost obligat să achite suma. Statul încearcă acum să recupereze banii, aşa că îi caută pe responsabilii pentru eroare.

„Ministerul Finanțelor ar trebui să se îndrepte împotriva persoanei care se face vinovată de acea eroare judiciară. Dacă este judecator sau procuror trebuie dovedită de către stat reaua lui credințî sau culpa gravă profesională”, a explicat judecătorul Cristi Danileț, membru CSM.

Până acum, în niciunul dintre cazurile în care statul a plătit pentru erori judiciare, Ministerul Finanţelor nu a cerut în justiţie pedepsirea vreunui magistrat.

„Nu întotdeauna când avem o eroare judiciară înseamnă că este vina unui judecător sau procuror. Poate, de exemplu, să fie vina unui martor mincinos, care a generat o condamnare nelegală, poate să fie vorba de ceva documente false descoperite ulterior procesului penal”, mai spune judecătorul Cristi Danileț.

Datele CSM arată că, în ultimii ani, aproximativ o treime din cele câteva cereri de reparare a unor erori judiciare este admisă de judecători. Asta în condiţiile în care, anual, instanţele pronunţă condamnări în zeci de mii de dosare penale.

Condamnări pentru erori judiciare

2009: 108 cereri admise/ 635 cereri formulate

2010: 240 cereri admise/463 cereri formulate

2011: 54 cereri admise/94 cereri formulate

2012: 32 cereri admise/97 cereri formulate

2013: 17 cereri admise/84 cereri formulate

2014 (primele 6 luni): 3 cereri admise/25 cereri formulate

(sursa: CSM)