Fostul şef al ANAF Sorin Blejnar a părăsit Penitenciarul Rahova
Fostul şef al ANAF Sorin Blejnar a părăsit, joi seară, Penitenciarul Rahova, după ce Curtea de Apel Bucureşti a decis, definitiv, înlocuirea arestului preventiv cu controlul judiciar pe o perioadă de 60 de zile. Sorin Blejnar a stat în arest aproape şase luni, în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă, pentru că ar fi ajutat firma omului de afaceri Bruno Berdilă să câştige contracte cu ANAF şi ar fi primit în schimb aproape trei milioane de euro.
ACTUALIZARE 21:00 - Blejnar a ieşit de la Penitenciarul Rahova în jurul orei 20.00, el fiind aşteptat de o maşină. Iniţial, s-a urcat în spate, apoi a coborât şi s-a aşezat în faţă. El nu a vrut să răspundă la nicio întrebare a jurnaliştilor.
În perioada în care va fi sub control judiciar, Sorin Blejnar are interdicţie să părăsească ţara şi să se apropie sau să comunice cu Dan Stroe, Gheorghe Ştefan, Horaţiu Bruno Berdilă, Constantin Dan Grigoriu, Răzvan Olteanu, Mihail Popazov, Nicolae Răzvan Moldoveanu, Bogdan Balaci, Andrei Cruceru, Paul Lefter, Mahmoud Sleiman Moubarak şi Paul Cosmin Mănăilă.
Sorin Blejnar va fi obligat să meargă la Poliţia Sectorului 1 în zilele stabilite prin programul de supraveghere, precum şi la instanţă sau la DNA, de fiecare dată când este chemat.
Fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală Sorin Blejnar a fost trimis în judecată în 16 decembrie 2016, pentru trafic de influenţă.
Potrivit procurorilor, în 2011, în contextul iniţierii unor proceduri de achiziţii publice la nivelul ANAF, Sorin Blejnar ar fi acceptat din partea omului de afaceri Horaţiu Bruno Berdilă promisiunea de a-i oferi 20 la sută din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate.
În schimbul banilor, Blejnar i-ar fi cerut lui Dan Stroe, pe atunci director de achiziţii şi investiţii publice în ANAF, să ia măsuri astfel încât firma Romsys, controlată de Berdilă, să primească acele contracte.
În schimb, în perioada noiembrie 2011 - ianuarie 2012, Sorin Blejnar şi subalternul său ar fi primit 13.172.520 de lei, printr-o firmă ”fantomă” controlată de aceştia, cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive. Din această sumă, lui Blejnar i-ar fi revenit 12.513.894 de lei, respectiv aproximativ trei milioane de euro, au scris procurorii în actul de sesizare a instnaţei.
Anchetatorii susţin că Sorin Blejnar ar fi folosit cinci firme de tip fantomă, ai căror asociaţi sunt cu precădere cetăţeni arabi, pentru a scoate din bancă cele aproximativ trei milioane de euro primite drept mită de la societatea în favoarea căreia a intervenit pentru câştigarea a două contracte cu ANAF.
Fostul director de achiziţii şi investiţii publice din ANAF Dan Stroe le-a spus procurorilor DNA Ploieşti că a dus mita provenită din contractele încheiate de ANAF cu firma Romsys în biroul lui Blejnar. Potrivit unor surse judiciare, banii i-ar fi fost duşi lui Blejnar în cutii de hârtie de copiator.
Sorin Blejnar are o condamnare de cinci ani de închisoare primită, în 9 iunie 2016, la Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul “Motorina”, dar aceasta nu este definitivă, contestaţia fiind în prezent judecată la instanţa supremă.
În acelaşi dosar au fost condamnaţi atunci Radu Nemeş la nouă ani de închisoare, soţia acestuia, Diana Nemeş, la şapte ani şi fostul şef al vămilor Viorel Comăniţă la cinci ani de închisoare.
Potrivit procurorilor, în perioada 2011 - 2012, Radu şi Diana Nemeş şi alte şapte persoane au constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de evaziune fiscală prin sustragerea de la plata obligaţiilor aferente unor tranzacţii cu aproximativ 90.000 de tone de motorină comercializate sub aparenţa unor produse petroliere inferioare.
Grupul ar fi fost sprijinit de fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, de fostul său şef de cabinet Codruţ Alexandru Marta, de fostul şef al vămilor, Viorel Comăniţă, şi de fostul ofiţer DIPI Florin Secăreanu, printre alţii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
