Secţia pentru procurori a CSM: Decizia ÎCCJ privind prescripţia va determina încetarea proceselor pentru infracţiuni foarte grave

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) avertizează că decizia pronunţată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a stabilit modul de aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale privind prescripţia răspunderii penale, va determina încetarea proceselor penale şi înlăturarea răspunderii penale pentru comiterea unor infracţiuni, dintre care unele foarte grave.

„Având în vedere Decizia pronunţată în data de 25.10.2022 de către Completul Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin care s-a stabilit modul de aplicare a Deciziilor Curţii Constituţionale a României nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 privind prescripţia răspunderii penale, Secţia pentru procurori constată că aplicarea directă în cauzele penale aflate în curs de urmărire penală sau în faţa instanţelor judecătoreşti, în diverse stadii procesuale, va determina încetarea proceselor penale şi înlăturarea răspunderii penale pentru comiterea unor infracţiuni, dintre care unele foarte grave”, se arată într-un comunicat postat pe pagina CSM.

Secţia pentru procurori apreciază că această situaţie a fost generată, în principal, „de pasivitatea puterilor legislativă şi executivă de a interveni în termenul constituţional de 45 de zile după pronunţarea Deciziei CCR nr. 297 din anul 2018”.

Potrivit sursei citate, s-a ajuns ca pentru o perioadă de patru ani legislaţia penală să prevadă doar prescripţia generală a răspunderii penale, termene legale care au fost oricum reduse de legiuitor prin Codul penal intrat în vigoare în anul 2014.

„Ca o consecinţă, nu mai este sancţionată, aşa cum este şi firesc, doar pasivitatea organelor judiciare în derularea procedurilor penale, urmând a fi închise şi cauze în care au fost efectuate ritmic acte procesuale, dar cărora nu li se mai recunoaşte un efect întreruptiv de prescripţie”, se mai arată în comunicat.

Secţia pentru procurori menţionează că imposibilitatea pronunţării unor hotărâri judecătoreşti asupra fondului acuzaţiilor penale formulate de procurori va genera în rândul corpului profesional al acestora „sentimente de insatisfacţie şi demotivare profesională”.

Sursa citată precizează că, ori de câte ori a fost consultat, Consiliul Superior al Magistraturii a formulat propuneri concrete de modificare a textelor legale, inclusiv în ceea ce priveşte art. 155 din Codul penal privind prescripţia specială.

„Reamintim în acest context că există numeroase alte texte legale din Codul penal şi Codul de procedură penală declarate neconstituţionale începând cu anul 2014, asupra cărora legiuitorul nu a intervenit. Aplicarea directă a acestor decizii de către organele de urmărire penală implică de multe ori aşteptarea formării în timp a unei jurisprudenţe unitare în materie a instanţelor judecătoreşti, cu consecinţe directe şi ireversibile asupra celerităţii, calităţii, predictibilităţii şi credibilităţii actului de justiţie”, subliniază CSM.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât marţi că decizia CCR privind prescripţia se aplică retroactiv.

Mai multe instanţe din ţară au solicitat Înaltei Curţi să stabilească dacă deciziile CCR privind prescripţia retroactivează pe principiul legii penale celei mai favorabile.

Dosare sonore care ar putea fi afectate de decizia ÎCCJ

Surse judiciare au explicat pentru Agerpres că această decizie va afecta mii de dosare aflate pe rolul instanţelor sau în anchetă la procurori, iar inculpaţii vor scăpa de condamnare sau acuzaţii, ca urmare a prescrierii faptelor.

Există şi trei cazuri de condamnaţi definitiv care au fost eliberaţi din închisoare pe acelaşi motiv - faptele s-au prescris:

• Bogdan Olteanu, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi fost viceguvernator al BNR, condamnat definitiv în august 2020, a fost eliberat recent din penitenciar, după ce a executat doi ani din pedeapsa de cinci ani primită în dosarul în care este acuzat că a primit de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu un milion de euro în schimbul numirii lui Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării.
• Vanessa Youness, iubita fostului şef al DGIPI Gelu Oltean, condamnată la trei ani de închisoare pentru că a luat mită un milion de euro, a fost eliberată din închisoare după doar cinci luni de detenţie.
• Adrian Mititelu, patronul formaţiei de fotbal U Craiova 1948, a obţinut suspendarea executării unei pedepse de 3 ani închisoare pentru evaziune fiscală, el fiind eliberat din penitenciar.

Alte zeci de dosare aflate pe rolul instanţelor au fost suspendate de la judecată în aşteptarea deciziei Instanţei supreme privind prescrierea faptelor, acestea urmând cel mai probabil să se închidă:

• Tudor Pendiuc, fost primar al municipiului Piteşti, are o condamnare în primă instanţă de 8 ani de închisoare într-un dosar în care a fost acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. Dosarul se află în apel la Curtea de Apel Bucureşti.
• Mihai Chirica, primarul din Iaşi, a fost trimis în judecată în ianuarie 2021 de DNA pentru abuz în serviciu cu privire la achiziţia de către municipalitate, prin leasing operaţional, a unor autoturisme Skoda, fapte săvârşite în anul 2013. Dosarul s-a plimbat pe la mai multe instanţe, în final ajungând la Judecătoria Bârlad.
• Nelu Iordache are o condamnare de 12 ani şi jumătate închisoare primită la instanţa de fond pentru evaziune fiscală şi delapidare, într-un dosar în care este acuzat că a înregistrat în contabilitatea fostei companii de transport aerian Blue Air achiziţii fictive de materiale publicitare, prejudiciind statul român cu 2 milioane euro. Dosarul se află în faza de apel la Curtea de Apel Bucureşti.
• Petru-Constantin Luhan, fost europarlamentar, este acuzat că a folosit şi prezentat cu rea-credinţă documente false pentru a obţine pe nedrept fonduri de aproximativ 50.000 de euro de la Parlamentul European. Dosarul se află la instanţa de fond - Tribunalul Bucureşti.
• Marin Anton, fost deputat PNL, a fost condamnat în septembrie 2021 la cinci ani închisoare, fiind acuzat că a primit în anul 2009, pe când era secretar de stat în Ministerul Transporturilor, o mită de 5,3 milioane euro de la reprezentantul unei companii italiene pentru acordarea unui contract de realizare a noului terminal de la Aeroportul Otopeni. Dosarul se află la Curtea de Apel Bucureşti pentru judecarea apelului.

De această prevedere ar mai putea beneficia şi fostul ministru Elena Udrea, care are pe rolul instanţelor încă două dosare. Este vorba de dosarul privind finanţarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu din 2009, în care Udrea a primit o condamnare de opt ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită şi spălare a banilor. Procesul se judecă în faza de apel la Instanţa supremă.

De asemenea, ea este judecată la Curtea de Apel Bucureşti în dosarul „Hidroelectrica”, în care este acuzată de trafic de influenţă şi spălare a banilor, în legătură cu suma de 5 milioane de dolari primită de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu.

În prezent, Elena Udrea se află în penitenciarul Târgşor, unde execută o pedeapsă de 6 ani primită în dosarul „Gala Bute”, în care a epuizat toate căile de atac. În acest dosar, ea nu a invocat prescrierea faptelor.

Editor : B.P.