Sancțiuni la Poliția Capitalei, după ce Adrian Sârbu a fost scos din arest fără cătușe

S-a întâmplat de două ori luna aceasta, şi, cel puţin o dată, omul de afaceri a fost văzut mergând spre cabinet ca un om liber. Acum adjunctul Poliţiei Capitalei plăteşte cu funcţia. Luna viitoare iese la pensie, iar şeful Poliţiei Române nu a fost de acord să îl menţină în funcţie după acest incident. În plus, ofiţerii care s-au ocupat de escorta lui Adrian Sârbu au fost mutaţi la o altă subunitate de poliţie. De ce nu i-au pus cătuşe omului de afaceri nu s-a stabilit deocamdată, dar verificările continuă în cazul lor. Nu este, însă, singurul incident de acest fel. Poliţiştii au fost în centrul unei anchete asemănătoare după ce au scos-o pe Elena Udrea cu cătușe din sediul DNA, dar, cu mâinile libere din maşina cu care au dus-o la Arest. 

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Actualizare 13.30. Directorul general adjunct al Poliției Capitalei, care avea atribuții în coordonarea centrului de reținere și arest preventiv, nu va mai lucra din luna mai.  

Corpul de Control al Poliției a demarat, miercuri, o anchetă la Arestul Poliției Centrale, după ce omul de afaceri Adrian Sârbu a fost scos din arest fără cătușe.

Adrian Sârbu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile

Adrian Sârbu este în arest preventiv de la începutul lunii februarie, fiind acuzat de săvârșirea infracțiunilor de instigare la evaziune fiscală (două acte materiale), spălare de bani (două acte materiale) și instigare la delapidare. 

Potrivit procurorilor, el şi-a forţat subordonaţii să încheie contracte fictive cu firme-fantomă, pentru a nu plăti taxe către stat. Procurorii susţin că reţeta de fraudare a bugetului de stat pusă la cale în afacerea Mediafax era clasică şi avea două direcţii.

Mai întâi, spun reprezentanţii Parchetului, bugetul de stat era fraudat prin neplata impozitelor pe salarii. Apoi, firmele implicate în mecanism făceau inginerii financiare pentru a recupera ilegal taxa pe valoarea adaugată.

Pentru a nu plăti impozite pe salariile angajaţiilor, directori din grupul Mediafax înfiinţau, prin interpuşi, firme care, de obicei, nu aveau legătură cu mass-media.