ROMÂNIA FURATĂ. Exodul milionarilor speriaţi de cătuşe
Tot mai mulţi inculpaţi celebri fug din ţară pe măsură ce se apropie condamnările definitive în dosarele de corupţie în care sunt judecaţi. În lipsa unor măsuri legale care să împiedice această practică, milionarii de carton părăsesc ţara şi se declară victime ale sistemului şi cer azil politic în ţări care nu au semnate tratate de extrădare cu România.
În urmă cu câteva zile, l-am întâlnit pe Sebastian Ghiţă pe cea mai mare stradă pietonală din Belgrad. Însoţit de două gărzi de corp, a discutat minute bune la telefon, despre politică.
Pe 19 decembrie 2016 deputatul Sebastian Ghiță fugea din țară, fiind judecat sau cercetat în cinci dosare penale. După ce a scăpat de filajul polițiștilor conducând cu viteză foarte mare de la București la Ploiești, Sebastian Ghiță a trecut granița în Bulgaria pe la punctul de frontieră Giurgiu - Ruse, cu direcția Serbia. De la vama româno-bulgară până la Belgrad sunt 450 de kilometri.
Bojiana Jovanovici - Reţeaua de Investigare a Crimelor Serbia: „Cred că Sebastian Ghiţă nu a ales întâmplător Serbia pentru a se ascunde de autorităţile române şi de mandatul de arestare.
Probabil, are un motiv bine întemeiat pentru care a venit aici, fiindcă puterea de stat din Serbia este în mare măsură coruptă. Deci există o legătură dovedită între infractori și reprezentanții legii.
Cred că de asta a venit aici, pentru că este convins că se află în siguranţă. Nu cred că se va ajunge la extradarea lui în România pentru că, de multe ori, justţia nu este independentă şi acţionează sub presiune politică”.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
La momentul disparţiei, Ghiţă era cercetat sub control judiciar pe cauţiune, valoarea acesteia fiind stabilită la 13 milioane de euro. El a pus la dispoziţia procurorilor DNA garanţii imobiliare şi opere de artă evaluate la 86 milioane de lei.
Între timp, ministerele de justiție a celor două țări au purtat o corespondență în vederea extrădării lui Ghiță, iar o parte din documente s-ar fi pierdut pe drum.
Bojiana Jovanovici - Reţeaua de Investigare a Crimelor Serbia: „Ultima instanţă decizională este ministrul Justiţiei. El decide dacă hotărârea tribunalului este corectă sau nu. Politicul va decide dacă Sebastian Ghiță va fi extrădat sau nu. Ceea ce este interesant că, deşi procedura durează de ceva timp, nu avem nicio decizie și Ghiță este în libertate și trăiește o viață normală. Deci, procedura de extrădare nu-i afecteză traiul liber în Serbia”.
Judecat în patru dosare de corupţie, Radu Mazăre nu avea interdicția să plece din țară, însă era obligat să anunțe poliția când pleacă și când se întoarce. A plecat pe 20 decembrie 2017 cu o cursă aeriana spre Roma şi de acolo în Madagascar, unde a cerut azil politic. Pe 10 ianuarie 2018, instanţa supremă a emis pe numele lui un mandat de arestare în lipsă.
Claudiu Palaz, fost prefect al județului Constanța: Henry Coandă a fost un cartier construit, din punctul meu de vedere, greșit ca strategie pentru Constanța. Face rău Constanței, insist că ar trebui să dispară.
(De ce?) Pentru că este un cartier folosit pentru a aduce voturi. Sunt folosiți ca, poate e urât spus, dar astă-i termenul, ca masă de manevră electorală în timpul campaniilor. Primarul care candidează, inclusiv Radu Mazăre, avea un număr de voturi însemnat din aceste cartiere și făceau diferența în orice luptă cu oricare alt candidat”.
Cristian Andrei Leonte - jurnalist la info-sud-est.ro: „Ideea de la care a pornit acest proiect a fost să se construiască locuințe ieftine pentru asistați sociali. De aceea s-a ales această variantă a locuințelor modulare, a containerelor. Însă în final, când s-a tras linie, aceste containere au costat primăria Constanța cam cât ar fi costat niște blocuri sănătoase din ciment și din BCA”.
Această investiție controversată i-a adus un dosar penal lui Radu Mazăre.
Andrei Leonte - jurnalist la info-sud-est.ro: „Firma care s-a ocupat de construcția cartierului se numește Shapir și aparține lui Avraham Morgenstern”.
Este acuzat că i-a dat lui Radu Mazăre 175.000 de euro pentru a câștiga licitația. Condamnat definitiv la închisoare este omul de afaceri Avraham Morgenstern. Bun prieten cu Radu Mazăre, Morgenstern a fugit din țară în urmă cu un an, deși era judecat sub control judiciar și avea interdicția de a părăsi România. El a fost condamnat definitiv la 8 ani închisoare pentru evaziune fiscală și obligat să plătească un prejudiciu de 10 milioane de euro. A fost prins în Argentina în decembrie anul trecut și urmează să fie extrădat.
Romeo Rezeanu- consilier local, asociația civică "Constanța Altfel”: „Nu vă gândiţi că Mazăre a gândit chestia asta ca un bun samaritean. Nu, avea un interes personal în chestia asta. A înfiinţat (...) un cartier de containere, pe care tot Avraham Morgenstern l-a făcut. Şi acolo, nu s-au mulţumit cu contractul în sine, n-au plătit taxele la stat, au sifonat vreo 10 milioane de euro”.
Elan Schwartzenberg este un alt urmărit internațional cu afaceri în Constanța și cu legături strânse de prietenie cu fostul primar al orașului. A fost trimis în judecată după ce ar fi intermediat o mită pentru Radu Mazăre și a fost dat în urmărire internațională în urmă cu doi ani. S-a refugiat de șase ani în Israel după ce, susține el, a fost avertizat că urma să fie arestat.
Conform datelor de la Registrul Comerțului, Elan este acționar la o firmă de publicitate care are contracte cu primăria Constanța.
Claudiu Palaz, fost prefect al județului Constanța în perioada 2009 – 2012: „Nu este firesc ca tu să vrei să-ți pui un panou publicitar sau să vrei să-ți pui o firmă pe locuința ta privată și să fii obligat să plătești o taxă de protecție sau taxă de șmecher către această societate. Practic sunt un fel de cămătari în ceea ce privește panotajul publicitar”.
O altă afacere dezvoltată de Elan Schwartzenberg cu complicitatea fostului primar a fost construirea unui mall într-un parc din Mamaia, afacere vândută ulterior cu 80 de milioane de euro unui fond de investiții din Africa de Sud.
Claudiu Palaz, fost prefect al județului Constanța în perioada 2009 – 2012: „Cred eu că s-a mers pe cumpărarea unor terenuri care nu aveau destinația de construcții în zonă acolo. Votau consilierii cu două mâini, că nu o făcea primarul de unul singur, și atuncea se transforma din destinație de teren de tenis în destinație de teren pentru construcții la care prețurile se triplau în secunda următoare”.
Radu Mazăre, alături de Schwartzenberg și Morgenstern, au pus la cale, de-a lungul anilor, un sistem complex de tranzacții cu bani publici, prin intermediul unor societăți offshore cu sediul în Cipru. Prin aceste firme și oameni de încredere "plantați" în poziții cheie, cele mai profitabile afaceri au fost monopolizate de apropiații fostului primar. Un exemplu este concesionarea portului turistic Tomis pe un preț derizoriu.
Romeo Rezeanu- consilier local, asociația civică "Constanța Altfel": „Începând cu 2003, administraţia Mazăre a avut inspirata, între ghilimele, idee de a concesiona malurile portului Tomis, unei firme din Bucureşti. Practic, un coleg de-al lui de la universitatea maritimă, Valentin Ionescu, a primit tot ce vedeţi în jur aici, cheiurile, acvatoriul şi malurile, cu sarcina de a face o afacere. Se întâmpla în 2004, pe o chirie de 2600 de dolari pe lună, plus TVA”.
În acest moment, în incinta portului Tomis funcționează 18 terase care au fost închiriate de concesionarul portului contra unor taxe care ajung la peste jumătate de milion de euro pe an.
Romeo Rezeanu- consilier local, asociația civică "Constanța Altfel": „Dacă vă uitați în jur, în momentul acesta, această afacere să spunem cu toate aceste spații comerciale și cu chiriile care se plătesc între 8.000 și 25.000 de euro pe an, faceți un calcul, este un business de câteva sute de mii de euro care intră în buzunarele triadei Mazăre - Constantinescu - Strutinsky”.
Anul trecut, potrivit unui anunţ la mica publicitate, o terasă din portul Tomis se vindea cu 80.000 de euro pentru o perioadă de patru ani, "cu posibilitatea prelungirii" contractului de închiriere.
Un alt personaj celebru căutat internaţional şi refugiat în Israel a fost Ana Maria Vlas. Ea s-a predat în 2003 şi adusă în ţară pentru a fi judecată în dosarul prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii. A primit o pedeapsă de 10 ani de închisoare.
Ana Maria Vlas: „Eu n-am fost extradată. Am venit de una singură ca proasta. ....Era cu totul altceva vremea aceea. Era cu totul şi cu totul altceva. Îmi pare rău că nu am fost în situaţia celor de acum care au plecat cu milioanele. Ce bine mi-ar fi fost într-un paradis în Costa Rica sau oriunde".
Fotografia lui Puiu Popoviciu apare în categoria "Most Wanted" a Poliției Române. Multimilionarul a plecat din țară cu câteva zile înainte de a fi condamnat la 7 ani închisoare în dosarul "Ferma Băneasa". După ce a fost dat în urmărire internațională, în august 2017, el s-a predat poliției din Londra și a fost eliberat după o săptămână contra unei cauțiuni de 200.000 de euro. O instanță engleză urmează să judece cererea de extradare a acestuia făcută de autorititățile din România.
Fugit la Londra este și Alexander Adamescu, acuzat de procurorii DNA că ar fi mituit doi judecători pentru a obține soluții favorabile în procese. A fost reținut în capitala Marii Britanii și ulterior pus sub control judiciar. În timpul procedurii de extrădare, la dosarul lui Adamescu au ajuns o serie de documente false. După descoperirea acestor acte, Adamescu a fost din nou arestat.
O altă destinatie preferată a inculpaților condamnați în primă instanță pentru corupție este Costa Rica. Fostul ministru al Turismului, Elena Udrea și fosta șefă a DIICOT, Alina Bica au cerut azil politic în acestă țară din America Centrală.
Udrea și Bica au plecat din România în timpul proceselor, fără a avea interdicția de a părăsi țara și s-au stabilit în mica republica din America Centrală. Elena Udrea este condamnată, pe fond, la 6 ani închisoare în dosarul Gala Bute, iar Alina Bica, fost procuror DIICOT, are o condamnare de 3 ani și șase luni pentru favorizarea infractorului. În noiembrie 2015, Elena Udrea a depus o cauțiune de 5 milioane de lei, în condițiile în care tot atunci sustinea că are toate bunurile sub sechestru. O firmă la care Udrea este asociată, SC Băi Boghiș Zalău. Afacerea Elenei Udrea merge ca unsă.
Mariana Pașca, director de stațiune: „În general, spaţiile de cazare sunt pline. În weekend vin o mie, două mii de persoane la ştrand, în funcție de cum este şi timpul”.
O altă afacere înfloritoare a Elenei Udrea este transportul feroviar. Ea deține 25 de procente din acționariatul firmei Tim Rail Cargo din Timiș, societate specializată în transportul de mărfuri pe calea ferată. În 2016, cifra de afaceri a companiei cu 90 de angajați a fost de 212 milioane de lei și a avut un profit de 34.000 de lei.
Elena Udrea a refuzat să discute aceste aspecte cu reprezentanții postului nostru.
Sursele de venit ale fugarilor par inepuizabile având în vedere că averile inculpaților sunt bine dosite. Singura proprietate pe numele lui Radu Mazăre este un apartament într-un bloc construit în cartierul Băneasa, imobil pus sub sechestru de procurorii DNA în vederea recuperării prejudiciilor din dosare.
Tot aici apar ca proprietar și Elan Schwartzenberg și Nicușor Constantinescu, fostul președinte al Consiliului Judeţean Constanța. Blocul are 25 de apartamente a câte 180 de metri pătrați fiecare. Proprietarii sunt toți apropiați ai lui Elan, foști asociați ai acestuia în diverse firme.
Romeo Rezeanu, consilier local, asociația civică "Constanța Altfel": „Oamenii ăştia şi-au programat business-urile ca să căpuşeze pur şi simplu oraşul ăsta, dar nu trăiesc aici. Au fugit toţi. Ei sunt în tot felul de paradisuri din astea fiscale şi paradisuri turistice, pentru că aici le miroase urât. Iar aici le miroase urât pentru că firmele lăsate de ei nu fac treabă”.
Principala sursă de finanţare a grupării Mazăre - Constantinescu o reprezintă retrocedările de terenuri şi autorizaţiile de construire emise ilegal.
Cristian Andrei Leonte - jurnalist la info-sud-est.ro: „Legea spune că nu ai voie să vinzi plaje și că nu ai voie să construiești la mai puțin de 150 de metri de mare, de apă.
Însă, după cum vedeți în spatele nostru, s-a putut. S-a eliberat autorizație de construire și au răsărit, nu numai blocul din spate ci mult mai multe construcții pe plaja din Mamaia.
Uitați-vă pe plajă. Dacă te plimbi pe promenada din Mamaia, are o lungime de 5 kilometri, pe jumătate din lungimea plajei sunt construite clădiri. Practic, dacă te plimbi, nu poți vedea marea decât de pe jumătate din distanță”.
"Fantoma" lui Mazăre încă bântuie orașul de la malul mării.
Reporter: Radu Mazăre mai are influență în Constanța?
Claudiu Palaz, fost prefect al județului Constanța în perioada 2009 – 2012: „Da, are. A știut să-și facă o structură și un sistem, iar la acestă oră, chiar dacă nu e în țară, eu vă spun că are influență asupra primăriei Constanța. Executivul de la viceprimari în jos, hai să spunem câțiva directorași, restul este aparatul care a fost de pe timpul lui Radu Mazăre. Ori cei care asigură funcționalitatea unei instituții sunt eșaloanele”.
Romeo Rezeanu- consilier local, asociația civică "Constanța Altfel": „După părerea mea, în momentul ăsta, Radu Mazăre este un fel de bașkan pe model turcesc. Visul lor era să aibă un holding de tip turcesc. Familia şi asociaţii apropiaţi să conducă administraţia locală, administraţia judeţeană”
Romeo Rezeanu, consilier local, asociația civică "Constanța Altfel": „Unul dintre ei să fie în parlament senator sau deputat şi dacă se poate chiar ministru, şi ceilalţi, fratele şi asociatul Strutinsky să se ocupe ca intermediari de toate businessurile şi toate firmele care lucrează cu primăria şi cu Consiliul Judeţean”.
„Reporter: Ce credeți, se mai întoarce Radu Mazăre?
Claudiu Palaz fost prefect de Constanța: Nu știu ce cărți are în mână.
Reporter: Bani are?
Claudiu Palaz fost prefect de Constanța: Dumneavoastră ce credeți?
El a chemat televiziunile în casă și-a etalat și case și tot ce avea, și chiar s-a lăudat că are bani. Niciodată nu a ascuns asta. În mod public a spus acest lucru. N-ai cum să-l plângi. Deci are. Este un om potent fiananciar. Nu putem să ne gândim acuma că s-a dus și s-a angajat. Să fim serioși”.
Nu a recunoscut niciodată că ar fi proprietarul vilei de pe malul lacului Siutgiol din Mamaia în care a investit enorm. Extravaganta ajunsese pana la a intra cu barca direct în sufragerie. (foto barca in sufragerie)
A susținut că plăteşte chirie 2000 de euro pe lună unei firme din Cipru.
Pană acum doi ani, fugari celebri dispăruți din România au fost aduși în fața justiției în timp record. Acum, acest lucru pare imposibil.
Romeo Rezeanu, consilier local de Constanţa: „Ce se întâmplă acum în ultima vreme, după părerea mea este o cârdăşie, o mimă, pe care o face minitserul de Interne, ministerul de Externe şi Guvernul, coaliţia de guvernare (...) Practic aş spune că ei i-au sfătuit pe ăştia să plece şi să se ascundă acolo, ulterior spunându-le nu vă stresaţi că nu vă aducem înapoi. Nu ne vom bate capul, uite aşa se întâmplă în Serbia, aicea, lângă noi, cu Ghiţă”.
Ghiţă şi Morgenstern au plecat din ţară deşi erau sub control judiciar şi, teoretic, trebuiau să fie supravegheaţi de poliţie. În ciuda acestor gafe, ministerul de Interne aşteaptă rezultatul unor anchete penale, după care va demara propriile investigaţii.
„Comisar sef Adrian Popescu: În legătură cu acel caz al lui Sebastian Ghiţă, când a ieşit din ţară. Ştiu că dumneavoastră aţi deschis o anchetă, sau cel puţin aşa s-a anunţat.
Reporter: S-a ajuns la vreo concluzie?
Comisar sef Adrian Popescu: Aici am să vă rog să-mi permiteşi să respect prevederile legale care nu îmi permit să fac astfel de comentarii atâta vreem cât un dosar penal şi o anchetă penală sunt în curs.
Reporter: Am înţeles că Poliţia de frontieră face o anchetă internă, nu?
Comisar sef Adrian Popescu: Poliţia de Frontieră va face toate demersurile în momentul în care se finalizează ceea ce este de finalizat în planul cercetării penale şi al activităţii în cadrul dosarului penal. De asta putem asigura pe toată lumea”.
Numai că, am constatat că nimeni nu investighează în acest moment fuga celor doi din ţară. Potrivit răspunsurilor oficiale, nu există niciun dosar penal cu această temă. Altfel spus, poliţia de frontieră aşteaptă rezultatele unei anchete care nu a început.
Teoretic, procedura de aducere în ţară a unui fugar este simplă.
Georgian Drăgan, purtător de cuvânt al Poliţiei Române: „În momentul în care o persoană urmărită internaţional este depistată, localizată sau arestată provizoriu pe teritoriul unui stat, atunci este demarată procedura de extrădare care este de competenţa ministerului Justiţiei.”
În realitate, lucrurile se complică atunci când intervine factorul politic.
Romeo Rezeanu, consilier local la Constanţa: „După părerea mea, câtă vreme această coaliţie va rămâne în România, practic se dă liber la toţi escrocii, toţi cei care au căpuşat România, toţi cei care şi-au umplut conturile din administraţie şi din bani publici să fugă pentru că indicaţia este staţi liniştiţi, nu vă aduce nimeni înapoi”.
Radu Mazăre: „Ca şi în viaţă, niciodată nu poţi să le ai pe toate. Când ai vânt n-ai apă, când ai apă n-ai vânt, când n-ai nici una, n-ai nici alta”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
