RETROSPECTIVĂ 2015| Primării rămase fără primari
Cristian Popescu Piedone este cel din urmă primar cu notorietate al cărui scaun a cedat sub greutatea acuzaţiilor DNA. A fost arestat imediat după incendiul de la Colectiv. După cinci zile de arest, Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că Piedone poate fi cercetat în libertate. Semnătura lui, spun procurorii, este unul din factorii care au alimentat tragedia de la Colectiv, în care 60 de tineri au murit şi peste 100 vor rămâne cu sechele pentru tot restul vieţii. Primarul suspendat a aprobat funcţionarea localului, ignorând câteva prevederi legale. A demisionat şi s-a retras din politică imediat ce a fost eliberat din arest.
Înaintea lui Piedone, edilul sectorului 5, Marian Vanghelie, a ajuns după gratii pentru 23 de infracţiuni de corupţie.
Procurorii spun că edilul suspendat al sectorului 5 ar fi primit mită de la mai mulţi oameni de afaceri, iar în schimbul banilor le-ar fi atribuit contracte de utilităţi publice. Aşa ar fi prejudiciat bugetul sectorului 5 cu aproape 300 de milioane de lei. Acum se apără în faţa judecătorilor de acuzaţiile DNA şi nu pare să fi capitulat.
Tot pentru contracte cu dedicaţie a fost reţinut şi primarul sectorului 1.
Andrei Chiliman este prins între dosarul canalizării din Comarnic, în care Iulian Herţanu, cumnatul lui Victor Ponta, este acuzat de fraude cu fonduri europene, şi dosarul Apa Nova, în care procurorii susţin că au descoperit cum compania de apă umfla nejustificat facturile bucureştenilor. Cele două anchete au fost demarate după denunţul unui om de afaceri, care susţine că l-a uns şi pe Andrei Chiliman pentru a prinde mai multe contracte din bani publici.
Şi primarul acum suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu, se confruntă cu procurorii DNA.
Arestat în septembrie pentru luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional, Sorin Oprescu a negat permanent acuzaţiile. Asta, în ciuda faptului că a fost prins după ce a primit 25.000 de euro de la un apropiat. Sorin Oprescu spune că este vorba de un împrumut, în timp ce procurorii şi cel care i-a dus banii, Bogdan Popa, şeful cimitirelor din Bucureşti, susţin că banii sunt mita pentru un contract cu dedicaţie.
Arestat anul acesta a fost şi primarul Constanţei. Radu Mazăre este o prezenţă constantă în birourile procurorilor.
Al cincilea dosar deschis pe numele său l-a făcut să dezerteze din fruntea primăriei. A fost trimis în judecată, acuzat că a primit mită 9 milioane de euro în schimbul avizelor eliberate pentru un mall şi pentru că a atribuit preferenţial contractele de salubrizare în Constanţa.
Procurorii anticorupţie şi-au concentrat tirul şi pe primarul din Iaşi.
Gheorghe Nichita, în 7 mai: „N-am ştiut că în România să te îndrăgosteşti de o femeie este un delict. Nu ştiam că dacă i se aprind călcâiele unui bărbat care e despărţit, e un delict”.
Nici nu este. I-au spus asta şi procurorii. Delict este însă dacă pui Poliţia Locală să-ţi urmărească fosta iubită. Ceea ce a făcut Gheorghe Nichita. Nu este singurul dosar pentru care acum fostul primar plăteşte.
Primarul suspendat al Iaşiului este suspectat că a aranjat ca UTI şi o altă firmă să câştige un contract cu primăria pentru a fi recompensat cu 10 la sută din valoarea proiectului. Procurorii spun că Gheorghe Nichita ar fi primit, până acum doar o parte din suma de 7 milioane de lei, la care se adaugă reduceri la un hotel de lux din Bucureşti, cazare gratuită în China şi produse electronice de zeci de mii de lei.
La fel ca Gheorghe Nichita şi Iulian Bădescu, primarul Ploieştiului, s-a grăbit să catalogheze acuzaţiile procurorilor.
Până la urmă a ajuns în arest, iar acum e trimis în judecată. El este acuzat că a primit mită o vilă pentru a sponsoriza din bani publici echipa de baschet a deputatului Sebastian Ghiţă, şi pentru că a încasat un procent din banii cu care a premiat echipa de fotbal Petrolul Ploieşti pentru câştigarea cupei în 2013.
Un alt dosar instrumentat de DNA a scos din anonimat un edil dintr-o localitate mică: Şelimbăr, de lângă Sibiu.
Primarul Daniel Măricuţa ar fi luat prin înşelăciune, aproape pe nimic, pământuri din zone scumpe şi le-ar fi vândut cu preţuri mari unor dezvoltatori imobiliari.
Ar fi strâns în felul acesta 114 milioane de euro.
Tot anchetele DNA au răscolit primăriile din Lupeni, Techirghiol, din Baia Mare, Braşov, Rovinari şi multe alte oraşe din ţară. Aproape că nu a fost săptămână în 2015 în care să nu existe o anchetă nouă concentrată pe câte un primar. Cele mai multe dosare sunt construite în jurul contractelor publice, care au fost atribuite preferenţial şi contra unor comisioane. Potrivit procurorilor, sumele cerute de primari variază între 10 şi 30 la sută din valoarea contractelor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
