RETROSPECTIVĂ 2015 | Coduri penale verificate la CCR
Valul de plângeri către Curtea Constituţională a crescut de la o lună la alta în 2015, ajungând la finalul anului la 237 de sesizări. Din februarie 2014 până în prezent, au fost admise aproape 40 de excepţii care vizau Codurile Penale.
Augustin Zegrean: „Oamenilor li se pare ca legile vechi au fost mai bune si este o explicatie aici: pe alea le cunosteau si acum venind cu institutii noi, cu alte abordari, mai ales in penal, oamenii cred ca sunt foarte multe probleme de constituționalitate. Texte din CPP au fost declarate neconstituționale, multe dintre ele nu au fost încă înlocuite și cineva va trebui să se aplece asupra acestor probleme, să rezolve pentru că altfel va fi destul de greu să lucreze procurorii și judecătorii cu un cod din care 15 articole, 15 texte deja lipsesc.
Printre cele mai grave nereguli descoperite în Codul de Procedură Penală au fost cele legate de lipsa unei durate maxime pentru care poate fi dispusă, faţă de inculpat, măsura arestului la domiciliu şi a controlului judiciar.
Guvernul a îndreptat erorile, prin ordonanţe de urgenţă.
Curtea a stabilit şi că, în cursul urmăririi penale, numărul de zile petrecute în arest la domiciliu nu poate fi luat în considerare pentru calculul duratei arestului preventiv.
Printre textele invalidate de Curte au fost şi cele care excludeau unele părţi din procesul penal. E şi cazul deciziilor luate de judecătorul de cameră preliminară de redeschidere a urmăririi penale. Curtea a decis că aceste hotărâri nu pot fi luate în absenţa procurorului şi a suspectului sau a inculpatului, aşa cum prevedea textul de lege în vigoare.
Daniel Caraman, avocat: „De regulă, o legislaţie de nivelul asta se discută în zona de legislativ, nu în zona de executiv. Adica ar trebui ca Parlamentul, prin comisiile juridice, prin comisiile de specialitate, să insiste mai mult, să aibă mai multă legătura cu societatea, cu specialişti, să existe mai mult dialog.”
Şi în noul Cod Penal au fost identificate dispoziţii neconstituţionale. Printr-o decizie dată în luna octombrie, judecătorii au dezincriminat conflictul de interese în mediul privat.
Dacă acesta ar fi fost pedepsit, spun judecătorii, aceasta ar fi însemnat încălcarea libertăţii economice şi a dreptului la muncă.
Augustin Zegrean: „De la data la care se publica decizia CCR, textele astea, 45 de zile sunt suspendate, aplicarea lor este suspendată, timp în care Parlamentul sau Guvernul, dacă e vorba de ordonanțe, este obligat să pună de acord legislația cu decizia Curții iar dacă în acele 45 de zile lucrul acesta nu se întâmplă, legea aceasta se pune deoparte, este ca ducă, nu se mai aplică, deci rămâne un gol acolo.
Aplicabilitatea noilor coduri a fost discutată şi în momentul în care noul ministru al Justiţiei a fost audiat în Parlament, înainte de învestirea în funcţie.
Ciprian Nica, deputat PSD: „35 de articole din Codul Penal şi Codul de Procedură Penală au fost declarate neconstituţionale. Având în vedere acest lucru, dacă veţi colabora, pe de o parte, în primul rând cu Parlamentul şi pe de altă parte cu societatea civilă, cu celelalte instituţii conexe actului juridic cu privire la elaborarea normelor juridice.”
Raluca Prună, ministrul Justiției: „Asteptarea este ca aceste coduri, aceste construcții legislative, odată ce sunt adoptate să fie acolo pentru a dura, nu pentru a dura 100 de ani, dar măcar o perioadă voi colabora cu Parlamentul, dar cred ca asta e o obligație profesională pe care nimeni nu ar trebui s-o spună, e de la sine înteles.
Curtea Constituţională a intervenit, în 2015, şi pentru eliminarea dispoziţiilor contrare legii supreme, dispoziţii în baza cărora senatorii i-au prelungit zilele de libertate unui coleg social-democrat.
În luna martie, plenul Senatului a votat cererea de ridicare a imunităţii lui Dan Şova. Deşi în favoarea cererii de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive s-a pronunţat majoritatea senatorilor prezenţi, aleşii au respins cererea DNA, în urma unor calcule raportate la prevederi neconstituţionale din Regulament. La sesizarea CSM, Curtea Constituţională a intervenit.
Laurențiu Coca: „În urma votului exprimat nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor. Senatul nu încuviinţează arestarea preventivă a domnului senator Şova Dan Coman
Augustin Zegrean: „Curtea a obligat Senatul să redacteze şi să publice în Monitorul Oficial această hotărâre şi să o comunice Parchetului.”
În iunie, Senatul a respins o nouă cerere de ridicare a imunităţii senatorului, pentru ca în noiembrie, să renunţe la scutul în jurul parlamentarului.
Un alt fost parlamentar, numit în 2013 judecător la Curtea Constituţională, şi-a încheiat brusc mandatul în urma unor acuzaţii scandaloase de corupţie. A fost o premieră ca un membru al Curţii să fie suspectat de fapte penale.
Augustin Zegrean: „Daca dumnealui va alege sa-si dea demisia este alegerea dumnealui. noi nu putem sa-i cerem demisia. ”
Anchetatorii susţin că Toni Greblă ar fi sprijinit exporturi ilegale în Federaţia Rusă, în plin embargou impus de Moscova, ca să îşi ajute finul. La schimb, ar fi primit o maşină de lux şi două rochii, de 1200 de lei, pentru soţie. Tot pe finul său l-ar fi ajutat să obţină contracte în Gorj, acolo unde Toni Greblă a fost senator. De această dată, la schimb ar fi primit bani pentru ferma sa de struţi.
Toni Greblă: „Dupa parerea mea, totul se învârte în jurul acelor celebre venituri obținute din creșterea caprelor și a struților.”
Augustin Zegrean: „Dumnealui este uimit si îmi spune că nu a făcut ce se spune acolo.”
Toni Greblă: „Din punct de vedere penal efectiv nu înţeleg ce mi se întâmplă. Acuzele care mi se aduc sunt nişte interpretări fantasmagorice. ”
Toni Greblă a demisionat în 4 februarie din funcţia de judecător, invocând presiunile exercitate asupra instanţei constituţionale. Anterior, DNA a cerut Senatului ridicarea imunităţii sale ca să îl poată aresta. În 10 martie, fostul judecător a fost reţinut pentru 24 de ore.
În 9 septembrie DNA l-a trimis în judecată.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
