RETROSPECTIVĂ 2013. Eutanasierea maidanezilor, referendumul şi statutul aleşilor, problemele tranşate de Curtea Constituţională
Legea de reducere a pragului la referendum a fost o altă hotărâre de impact, care a amânat până la finalul lui 2014 orice intenţie a guvernării de revizuire a Legii fundamentale.
„Nu plecăm, nu plecăm! Noi de aici nu plecăm!”. Aşa a fost primită decizia Curţii Constituţionale, care a girat legea ce permite eutanasierea câinilor fără stăpân care nu sunt adoptaţi în 14 zile de la capturare. În aceeaşi zi, actul normativ era promulgat, aşa cum anunţase şi şeful statului.
În ciuda opoziţiei iubitorilor de animale, legea, plimbată prin Parlament opt ani, a trecut cu viteza fulgerului de toate etapele. Cazul lui Ionuţ Anghel, copilul de patru ani ucis de maidanezi în apropierea unui parc din Capitală a fost rotiţa care a pus întreg mecanismul în mişcare.
Referendumul, care a fost piatra de încercare a Curţii Constituţionale în 2012, a venit şi în 2013 pe masa instanţei. De data aceasta, judecătorii au analizat de două ori legea consultărilor populare. În iunie, s-a girat reducerea pragului de validare a referendumului de la 50 la 30 la sută din numărul celor înscrişi pe listele electorale. S-a respins aşadar contestaţia făcută de opoziţia parlamentară, însă condiţionat: „Dispoziţiile Legii referendumului sunt constituţionale în măsura în care NU se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii”.
Numai că legea a întârziat să intre în vigoare. Şeful statului a retrimis-o Parlamentului.
Vacanţa aleşilor a fost prioritară, aşa că abia în septembrie votul a fost reluat. O nouă contestaţie, de data aceasta a lui Traian Băsescu, duce pragul de validare din nou la CCR.
După aproape două luni, contestaţia este respinsă definitiv. Nou prilej de scandal între Palate, pentru că şeful statului a anunţat că aşteaptă motivarea pentru a semna decretul.
Statutul aleşilor a fost altă problemă spinoasă intrată pe mâna judecătorilor. Legea a cunoscut în prima jumătate a anului patru variante, pentru a fi, până la urmă, respinsă de Curte în luna iunie. Abia în iulie, şeful statului a promulgat legea care reducea privilegiile aleşilor.
O amânare cât o decizie. S-a întâmplat spre final de an. Atunci, Curtea a amânat pentru începutul lui 2014 decizia pe Legea descentralizării. Aşa că, prima parte a anului nu va coincide cu concretizarea celui mai mare proiect asumat de putere, desi în bugetul de stat erau prinse sume pentru aceste modificări.
Anul 2013 a marcat o schimbare de gardă la Curtea Constituţională. Mandatele a trei judecători au expirat. Ştirea anului a fost cu siguranţă propunerea venită din partea şefului statului.
Fostul procuror-şef al DNA, Daniel Morar, a fost desemnat de Traian Băsescu pentru un mandat de nouă ani la Curte.
Colegă din partea Camerei Deputaţilor a fost desemnată fostul ministru al Justiţiei, Mona Pivniceru.
Cei doi, alături de fostul Avocat al Poporului, Valer Dorneanu, au depus jurământul la începutul lunii iunie, la Palatul Cotroceni.
Iulia Motoc, poate cel mai controversat membru al Curţii, a fost desemnat judecător la CEDO din partea României.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
