R. Cazanciuc: Nu putem influența desemnarea judecătorului României la CEDO
Robert Cazanciuc, invitat la Digi24 după finalizarea audierii candidaților pentru funcția de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), a declarat că mâine, joi, vor fi anunțați oficial candidații rezultatele selecției.
Din cele șapte persoane care își depuseseră candidaturile, una s-a retras, iar cinci au fost audiate în cursul zilei de azi. Din această listă, comisia responsabilă va înainta trei nume autorităților europene.
Şapte candidaturi au fost înregistrate pentru funcţia de judecător al României la CEDO, printre acestea numărându-se cele depuse de Iulia Motoc, în prezent judecător al Curţii Constituţionale, şi Cristina Coteanu, doctor în drept, fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei. Ceilalţi cinci candidaţi erau Bianca Guţan, Codrin Miron, Tudor Panţîru, Florin Streteanu şi Paul Vasilescu.
„Este procedura legală care cere, în urma audierilor, trei nume pentru a fi prezentate Guvernului și ulterior înaintate în procedură de audiere de Adunarea Parlamentară”, a precizat ministrul Justiției.
Întrebat de cât de pregătiți i s-au părut candidații, Robert Cazanciuc a afirmat că audierea a fost „extrem de interesantă profesional”.
„Spre satisfacția noastră, toți s-au prezentat destul de bine, e o bază de selecție cred serioasă. Sigur, în final, unul singur va fi ales, și nu de către România, dar oricare va fi ales, ne prezemtăm, cu siguranță, mai mult decât onorabil. Avem o resursă specializată care poate să facă față, fără niciun fel de emoție, oricărui interviu în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei”, a declarat ministrul Justiției.
Robert Cazanciuc a făcut și precizări referitoare la rolul judecătorului desemnat de fiecare stat la CEDO, în sensul că în momentul numirii devine independent, „parte a unui mecanism destul de bine pus la punct”, și, pentru un mandat de șase ani, nu reprezintă interesele statului respectiv, în acest caz al României.
Rugat să comenteze faptul că sunt voci în sistemul judiciar care vorbesc despre faptul că oameni cu potențial pentru a ocupa acest post s-ar fi retras, după ce câștigarea acestei funcții de către Iulia Motoc, în prezent judecătoare la Curtea Constituțională a României, ar fi fost dată drept sigură, Robert Cazanciuc a subliniat că decizia nu este la nivelul României.
„E foarte greu să vorbim despre „dat sigur”, pentru că sigur nu este decât după interviului în cadrul Adunării Parlamentare. Noi nu facem altceva decât să propunem o listă de trei nume. Fiecare dintre cei trei are propria șansă, în funcție de prestația în fața Adunării Parlamentare. Nu noi decidem cine va fi judecătorul României la CEDO, nu România decide acest lucru, ea propune un număr de trei candidați, plus un nume de rezervă, din care va fi selectat în final cel care va reprezenta România la CEDO”, a subliniat Robert Cazanciuc.
Întrebat care crede că va fi reacția din sistem dacă acest nume al fi al Iuliei Motoc, în sensul că s-ar putea crede că la mijloc a fost un „aranjament”, ministrul Justiției a răspuns: „Cred că e aproape imposibil să creadă cineva în mod serios că noi putem influența Adunarea Parlamentară să decidă un nume anume. Dacă va fi Iulia Motoc, înseamnă că ea este cea care s-a prezentat cel mai bine în fața audierilor”, a declarat Robert Cazanciuc.
Cine face parte din comisia de selecție
Potrivit MJ, cei nouă membri ai Comisiei de selecţie a candidaţilor în numele României pentru ocuparea funcţiei de judecător al CEDO sunt ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, Avocatul Poporului, Anastasiu Crişu, agentul guvernamental pentru CEDO, Catrinel Brumar, vicepreşedintele CSM, Adrian Bordea, judecătoarea instanţei supreme Cristina Tarcea, prodecanul Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, Simina Tănăsescu, prorectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Radu Catană, şi directorul Direcţiei Afaceri Europene şi Drepturile Omului din MJ, Mădălina Manolache.
Curtea Constituţională (CC) a decis, în 9 mai, că Guvernul propune candidaţii la funcţia de judecător la CEDO din partea României.
Atunci Curtea Constituţională i-a dat dreptate lui Victor Ponta, în conflictul cu CSM, al cărei președinte sesizase CCR pentru a tranșa cine desemnează reprezentului României la CEDO. Conform deciziei CCR, judecătorul CEDO va fi propus de o comisie majoritar politică. Premierul a fost acuzat că a încălcat Constituţia atunci când a decis, prin OUG, să ia de la puterea judecătorească atribuţia desemnării judecătorului român la CEDO.
Miza acestei funcţii este mai ales financiară - salariul unui judecător la Strasbourg depăşeşte 200.000 de euro pe an, adică de 20 de ori mai mult decât ia şeful statului.
La 16 decembrie 2013 va înceta mandatul actualului judecător al României la CEDO, Corneliu Bîrsan.
Corneliu Bîrsan a fost numit prima dată judecător CEDO în 1998, pentru un mandat de trei ani. În 2001, a mai primit un mandat de șase ani, apoi, în 2007, pentru încă unul de șase.
Judecătorul își încheie mandatul în acest an, pe 16 decembrie, când împlinește 70 ani și nu ar mai fi putut rămâne judecător la CEDO.
Mădălina Prundea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
