Proiect pentru imunitate sporită a judecătorilor Curţii Constituţionale
Un deputat propune măsuri pentru imunitatea sporită a judecătorilor Curţii Constituţionale. Potrivit proiectului legislativ, judecătorii CCR nu vor putea fi urmăriţi penal sau arestaţi fără încuviinţarea a două treimi din numărul judecătorilor.
Proiectul depus de Adnagi Slavoliub, reprezentant al minoritatilor, se referă la modificarea articolului 66 din legea 47/2002.
Forma actuală a acestui articole prevede că judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Competenţa de judecată pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
De la data trimiterii în judecată penală, judecătorul Curţii Constituţionale este suspendat de drept din funcţia sa. În caz de condamnare definitivă, el este exclus de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.
"Judecătorii Curţii nu pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi sau percheziţionaţi sau trimişi în judecată penală decât cu încuviinţarea plenului Curţii Constituţionale, la cererea ministrului justiţiei, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Încuviinţarea se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curţii Constituţionale.
Judecătorul trimis în judecată penală poate fi suspendat prin decizia plenului Curţii Constituţionale adoptată cu votul a două treimi din membrii Curţii.
În cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător al Curţii încetează de drept."
În expunerea de motive, deputatul arată că se impune instituirea unor măsuri concrete prin care să se elimine anticipat orice posibilităţi de exercitare a unei presiuni asupra judecătorilor Curţii Constituţionale.
Totodată, importanţa deciziilor luate de judecătorii CCR impune măsuri la nivel maxim de restricţie pentru actele juridice care pot afecta un judecător al Curţii în privinţa libertăţii individuale. Imunitatea mai extinsă se impune întrucât, în timpul mandatului limitat de cel mult nouă ani, judecătorii CCR nu au statutul politic al parlamentarilor sau al preşedintelui, nici o funcţie de carieră profesională ca în cazul magistraţilor.
Potrivit iniţiatorului proiectului, măsuri similare se aplică în toate statele membre ale UE, cu diferenţieri minore.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
