Procurorii DNA contestă măsura arestului la domiciliu. Curtea de Apel a trimis sesizarea la Curtea Constituţională
Curtea de Apel București a dispus, pe 11 iunie, sesizarea Curții cu privire la o excepție ridicată de un procuror DNA în dosarul afaceristului Gruia Stoica. DNA susține că nu este normal ca în cazul în care inculpatul arestat la domiciliu va fi condamnat, zilele petrecute acasă să fie echivalate ca și cum ar fi stat în pușcărie.
Astfel, Curtea Constituţională va trebui să se pronunţe cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a art. 399 al.9 Cod procedură penală, care prevede: „Durata măsurii arestului la domiciliu se deduce din pedeapsa aplicată prin echivalarea unei zile de arest preventiv la domiciliu cu o zi din pedeapsă”.
(VIDEO. Laura Ştefan: „Acele faimoase brăţări care ne asigură că cetăţenii se află la domiciliu nu au fost procurate nici în ziua de azi şi nu exista nicio informaţie publică cu privire la o preconizată data la care vom avea acele brăţări”)
În 9 mai, instanţa supremă a decis ca omul de afaceri Gruia Stoica, acuzat că ar fi oferit mită pentru a afla o ofertă confidenţială la o licitaţie, să fie plasat în arest la domiciliu.
El fusese arestat preventiv în 30 ianuarie, iar măsura a fost prelungită până la impunerea arestului la domiciliu.
„Cred că e o glumă să ne închipuim că oameni importanţi din ţară sunt în arest la domiciliu. Mă întreb dacă chiar e o măsură privativă de libertate în condiţiile în care nu avem nicio garanţie că oamenii faţă de care s-a dispus arestul la domiciliu chiar stau la domiciliu. Pentru a fi pusă în discuţie excepţia de neconstituţionalitate trebuia să existe un caz concret”, a explicat la Digi24 Laura Ştefan, expert anticorupţie.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Iar precedente există.
Luna trecută, un fost prim-procuror de la Tribunalul din Ialomița, arestat la domiciu, a fost găsit în parcarea unui hipermarket din sectorul 3 al Capitalei. Legea spune că persoanele arestate la domiciliu au voie să plece de acasă doar la solicitarea poliției sau a instanțelor.
„E totuşi o măsură foarte restrictivă din punct de vedere al libertăţii de deplasare, cea mai restrictivă, cu excepţia custodiei statului. (...) Măsura are un beneficiu. Cheltuielile cu deplasările de la arestul din custodia statului la instanţă se reduc simţitor”, arată avocatul Cristian Ene.
(VIDEO. Cristian Ene: „Măsura are un beneficiu: cheltuielile cu deplasările de la arestul din custodia statului la instanţă se reduc simţitor şi există un control periodic din partea statului. Judecătorul are posibilitatea să aprecieze dacă se impune păstrarea arestului în custodia sau arestul la domiciliu”)
Ce se întâmplă dacă CCR decide că arestul la domiciliu este neconstituțional
Patronul GFR Gruia Stoica, omul de afaceri Nelu Iordache, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, dar şi fostul preşedinte al Camerei de Comerţ, Mihail Vlasov, sunt doar câţiva dintre cei arestaţi în propriile locuinţe.
„Este ca şi cum, dacă îţi plac dulciurile şi te trimit într-o cofetărie şi te lasă acolo şi îţi interzic să le mânânci, mori de ciudă! Iar dacă te trimit în pustiu unde n-ai dulciuri, degeaba îţi plac dulciurile”, așa caracteriza Mihail Vlasov arestul la domiciliu.
Deşi se plâng că au multe restricţii, inculpaţii ar fi avantajaţi, cred procurorii anticorupţie. Ei consideră că măsura arestului la domiciliu este discriminatorie faţă de alţi acuzaţi care stau după gratii. Semne de întrebare au ridicat şi specialiştii.
„Perioada în care o persoană e arestată la domiciliu se deduce, adică se scade din pedeapsa finală. Mă întreb dacă e normal”, subliniază Laura Ștefan, expert anticorupție.
Este şi motivul pentru care procurorii DNA au ridicat o excepţie de neconstituţionalite în cazul arestării la domiciliu a patronului GFR, Gruia Stoica. Curtea de Apel București a trimis o sesizare la Curtea Constituţională, iar judecătorii trebuie să se pronunţe.
Dacă judecătorii CCR vor decide că măsura este neconstituţională, inculpaţii ar putea fi obligaţi să plătească o cauţiune, ar putea fi supravegheaţi sub control judiciar sau chiar să fie trimişi după gratii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
