Procuror: România încalcă convenții ONU prin modificarea definiției abuzului în serviciu
Procuroarea Alexandra Lăncrănjan, care instrumentează dosarul „TelDrum”, critică modificarea definiției la infracțiunea de abuz în serviciu, în comisia „Iordache”. Ea arată că, prin modificările aduse de parlamentarii puterii, România încalcă o convenție a Națiunilor Unite privind combaterea corupției. Marți, Codul penal modificat intră la vot în plenul Senatului.
România a ratificat Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, în septembrie 2004, când președintele Camerei Deputaților era Valer Dorneanu. El ocupă acum funcția de președinte al Curții Constituționale.
Procuroarea DNA Alexandra Lăncrănjan enumeră pe contul ei de Facebook cinci articole importante pe care România s-a angajat să le respecte. Este vorba despre articolele 15-19 privind corupţia agenţilor publici naţionali; corupţia agenţilor publici străini şi a funcţionarilor organizaţiilor publice internaţionale; sustragerea, deturnarea sau altă folosire ilicită de bunuri de către un agent public; traficul de influenţă și abuzul de funcţii.
Astfel, articolul 19 referitor la abuzul de funcţii prevede că „fiecare stat parte are în vedere să adopte măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracţiune, în cazul în care actele au fost săvârşite cu intenţie, faptei unui agent public de a abuza de funcţiile sau de postul său, adică de a îndeplini ori de a se abţine să îndeplinească, în exerciţiul funcţiilor sale, un act cu încălcarea legii, cu scopul de a obţine un folos necuvenit pentru sine sau pentru altă persoană sau entitate.”
„Doar așa pentru interesul istoric... Convenția de la Merida... pe care presupun că cineva a decis de astăzi (luni, n.r.) că nu o mai aplicăm în România”, precizează Lăncrănjan.
Cum este definit abuzul în serviciu în prezent: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos ( adică îndeplineşte prin încălcarea legii - conf. Deciziei 405/2016 a CCR) şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Cum vrea Tudorel Toader să fie definit abuzul în serviciu: „Fapta funcționarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de urgență sau ordonanță de guvern, în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul al II-lea inclusiv, un folos patrimonial și prin aceasta cauzează o pagubă, certă și efectivă, mai mare decât echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vătămare constatată în mod definitiv prin act al organului competent, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani sau cu amendă”.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Opoziția acuză legi cu dedicație pentru Dragnea
În forma adoptată de comisia specială condusă de Florin Iordache dispare formula „pentru sine”, așa cum a ratificat statul român convenția ONU, și apare un prag - reprezentat de salariul minim brut pe economie - care este acum în valoare de 1900 de lei.
Opoziția a acuzat că aceste modificări făcute de parlamentarii PSD îl scapă pe Liviu Dragnea, liderul partidului, de condamnarea la 3 ani și 6 luni de închisoare primită în dosarul angajărilor fictive la Protecția Copilului Teleorman.
Luni, DNA a arătat că procurorii vor fi obligați să închidă „numeroase dosare” dacă redefinirea abuzului în serviciu intră în vigoare prin faptul că este restrâns „extrem de mult” domeniul de aplicare a infracțiunii. Astfel, s-ar putea ajunge la „dezincriminarea unor categorii largi de fapte care sunt în prezent sancționate de legea penală”. În consecință, 215 dosare trimise anul trecut în judecată ar fi achitate, iar majoritatea celor aflate în curs de cercetare ar fi clasate. În plus, procurorii anticorupție mai spun că forma propusă nu respectă anumite cerințe constituționale.
De asemenea, peste 4.700 de dosare vor fi închise în cazul în care vor intra în vigoare modificările Codurilor penale, declara, în urmă cu o săptămână, și procurorul-şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu.
Ce prevăd celelalte articole enumerate de procuroarea Alexandra Lăncrănjan:
ARTICOLUL 15 - Corupţia agenţilor publici naţionali
Fiecare stat parte adoptă măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracţiune, în cazul în care actele au fost săvârşite cu intenţie:
a) faptei de a promite, de a oferi ori de a da unui agent public, direct sau indirect, un folos necuvenit, pentru sine ori pentru altă persoană sau entitate, cu scopul de a îndeplini sau de a se abţine să îndeplinească un act în exerciţiul funcţiilor sale oficiale;
b) faptei unui agent public de a solicita ori de a accepta, direct sau indirect, un folos necuvenit pentru sine ori pentru altă persoană sau entitate, cu scopul de a îndeplini sau de a se abţine să îndeplinească un act în exerciţiul funcţiilor sale oficiale.
ARTICOLUL 16 - Corupţia agenţilor publici străini şi a funcţionarilor organizaţiilor publice internaţionale
1. Fiecare stat parte adoptă măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracţiune, în cazul în care actele au fost săvârşite cu intenţie, în legătură cu fapta de a promite, de a oferi sau de a da unui agent public străin ori unui funcţionar al unei organizaţii publice internaţionale, direct sau indirect, un folos necuvenit, pentru sine ori pentru altă persoană sau entitate, cu scopul de a îndeplini ori de a se abţine să îndeplinească un act în exerciţiul funcţiilor sale oficiale, în vederea obţinerii sau păstrării unei pieţe ori a unui alt folos necuvenit în legătură cu activităţi de comerţ internaţional.
2. Fiecare stat parte are în vedere să adopte măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracţiune, în cazul în care actele au fost săvârşite cu intenţie, faptei unui agent public străin sau unui funcţionar al unei organizaţii publice internaţionale de a solicita ori de a accepta, direct sau indirect, un folos necuvenit pentru sine ori pentru altă persoană sau entitate, cu scopul de a îndeplini ori de a se abţine să îndeplinească un act în exerciţiul funcţiilor sale oficiale.
ARTICOLUL 17 - Sustragerea, deturnarea sau altă folosire ilicită de bunuri de către un agent public
Fiecare stat parte adoptă măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracţiune, în cazul în care actele au fost săvârşite cu intenţie, sustragerii, deturnării sau altei folosiri ilicite, de către un agent public, în folosul său ori în folosul altei persoane sau entităţi, a oricărui bun, a oricărui fond ori valoare publică sau privată ori a oricărui lucru de valoare, care i-a fost înmânat datorită funcţiei sale.
ARTICOLUL 18 - Traficul de influenţă
Fiecare stat parte adoptă măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru atribuirea caracterului de infracţiune, în cazul în care actele au fost săvârşite cu intenţie:
a) faptei de a promite, de a oferi ori de a da unui agent public sau oricărei alte persoane, direct ori indirect, un folos necuvenit, cu scopul ca respectivul agent sau respectiva persoană să abuzeze de influenţa sa reală ori presupusă, în vederea obţinerii de la o autoritate administrativă sau de la o autoritate publică a statului parte a unui folos necuvenit pentru instigatorul iniţial al actului sau pentru oricare altă persoană;
b) faptei unui agent public sau a unei alte persoane de a solicita ori de a accepta, direct sau indirect, un folos necuvenit pentru sine sau pentru o altă persoană, cu scopul de a abuza de influenţa sa reală ori presupusă, în vederea obţinerii unui folos necuvenit de la o autoritate administrativă sau de la o autoritate publică a statului parte.
Citiți și
Reacția DNA la propunerea ministrului Justiției de redefinire a abuzului în serviciu
Iordache: A trebuit să definim abuzul în serviciu, dar nu a fost o miză pentru noi
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
