Amânare în procesul în care Dragnea cere anularea completului de 5 judecători
Procesul în care Liviu Dragnea a dat în judecată Curtea Supremă, programat vineri pentru primul termen, a fost amânat pentru 23 noiembrie. Liderul PSD cere Curţii de Apel Bucureşti să stabilească dacă a fost sau nu respectată legea atunci când a fost stabilită componenţa unui complet de 5 judecători. Este vorba despre magistraţii care vor da un verdict definitiv în dosarul angajărilor fictive de la protecţia Copilului Teleorman.
Actualizare 9:45. Curtea de Apel Bucureşti a amânat, vineri, pentru 23 noiembrie, procesul în care Dragnea cere anularea hotărârii ICCJ prin care aplicarea prevederilor noii Legi de organizare judiciară privind completurile de 5 judecători este amânată pentru 2019. Decizia magistraţilor a fost motivată de lipsa de procedură în dosar.
Liviu Dragnea acuză ICCJ (instanța supremă) și Colegiul de conducere că au aplicat selectiv noile prevederi ale legii privind organizarea judiciară. Procesul în care liderul PSD contestă condamnarea la 3 ani si 6 luni de închisoare este judecat de un complet constituit de la începutul acestui an şi al cărui şef a fost numit. Asta în contextul în care, în iulie, au intrat în vigoare modificări conform cărora toţi cei cinci magistraţi trebuie stabiliţi prin tragere la sorţi. Modificările aduse Legii de organizare judiciară nu conţin norme tranzitorii. De aceea, Instanţa Supremă a stabilit că le va pune în aplicare începând cu ianuarie 2019.
Liviu Dragnea acuză conducerea instanței supreme că nu respectă decizia Parlamentului şi că nu aplică legea intrată în vigoare în vară. Ba chiar, hotărârea ar afecta independența justiției, susține liderul social-democrat.
Problema judecătorilor care vor decide, definitiv, în dosarul lui Liviu Dragnea a ajuns și pe masa Curții Constituționale. Guvernul acuză ICCJ că a intrat în conflict cu Parlamentul. ÎCCJ ar fi încălcat Constituția în ultimii patru ani, deoarece ar fi interpretat greșit în tot acest timp legea care stabilește compunerea completurilor.
Miza acestui proces
Acţiunea preşedintelui PSD a fost înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti în data de 5 octombrie, vizând schimbarea componenţei completului în care este judecată contestaţia sa la condamnarea de trei ani şi şase luni de închisoare cu executare primită în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman. Următorul termen în acest proces este 5 noiembrie.
Hotărârea numărul 89 din 4 septembrie 2018 a Colegiului de conducere al ICCJ contestată de Dragnea la Curtea de Apel Bucureşti se referă la măsuri decise ca urmare a modificărilor Legii de organizare judiciară.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Analizând dispoziţiile art.32 Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, modificată şi completată prin Legea nr.207/2018, cu referire la activitatea Completelor de 5 Judecători, cu majoritate, constată că dispoziţiile noii legi sunt norme de organizare ce vizează formaţiuni de judecată cu reglementare specifică, constituite „la începutul fiecărui an” şi, în absenţa unei norme tranzitorii, devin aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2019. Cu opinia separată a doamnei judecător Simona Neniţă în sensul că, dispoziţiile legii noi sunt norme de organizare ce vizează compunerea completelor şi, în absenţa unei norme tranzitorii, sunt de imediată aplicare”, se arată în decizia Colegiului de conducere al ICCJ.
Articolul 32 prevede că:
"(1) La începutul fiecărui an, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Colegiul de conducere aprobă numărul şi compunerea completurilor de 5 judecători.
(2) În materie penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători din cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) În alte materii decât cea penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători specializaţi, în funcţie de natura cauzelor.
(4) Judecătorii care fac parte din aceste completuri sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, de preşedintele sau, în l ipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Schimbarea membrilor completurilor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(5) Completul de 5 judecători este prezidat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi sau de preşedinţii de secţie atunci când aceştia fac parte din complet, desemnaţi potrivit alin. (4).
(6) În cazul în care niciunul dintre aceştia nu a fost desemnat să facă parte din completurile de 5 judecători, completul este prezidat, prin rotaţie, de fiecare judecător, în ordinea vechimii în magistratură a acestora.
(7) Cauzele care intră în competenţa completurilor de 5 judecători sunt repartizate aleatoriu în sistem informatizat."
Dragnea acuză că e băgat la pușcărie cu încălcarea legii
Liviu Dragnea declara, la Antena 3, că se urmăreşte să fie „băgat la puşcărie” de un complet de la ICCJ făcut cu încălcarea legii şi că a vorbit cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, să facă demersuri în legătură cu desemnarea completelor de 5 judecători de la ICCJ.
„Vor să mă bage la puşcărie cu un complet făcut cu încălcarea legii. Legea spune că preşedinţii completurilor sunt repartizaţi aleatoriu. ICCJ a adoptat o decizie prin care legea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2019. De ce? Ca să desemneze două complete nelegal. Vom contesta, sigur, dar tot la ei”, a spus Dragnea.
Preşedinta ICCJ Cristina Tarcea a răspuns acuzaţiilor preşedintelui PSD conform cărora la instanţa supremă nu se respectă legea, cu referire la reglementarea completurilor de cinci judecători, afirmând că la Înalta Curte se respectă legea şi în ţara asta sunt judecători care respectă legea cu orice risc.
În legătură cu această decizie a ICCJ, Guvernul a sesizat Curtea Constituţională privind un posibil conflict între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul constituirii completurilor de judecată.
Guvernul arată în sesizarea transmisă CCR că instanţa supremă a refuzat explicit să aplice o lege adoptată de Parlament, substituindu-se, implicit, autorităţii legiuitoare, arată Curtea Constituţională.
Întrebat în ce fel l-ar ajuta aceste modificări privind desemnarea completurilor de judecată, liderul PSD a spus că trebuie să răspundă „acei indivizi care spun asemenea minciuni” şi care au făcut şi fac presiuni asupra completului care l-a judecat în primă instanţă.
Sursa: Digi24, News.ro
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
