Primăria Capitalei resuscitează proiectul „Cartierul Justiției”
Primăria Capitalei vrea să se ocupe de construirea Cartierului Justiţiei. Proiectul a fost lansat în 2014 de ministrul de atunci, Robert Cazanciuc, şi face parte dintre obiectivele din programul de guvernare a căror neîndeplinire i-a fost reproşată actualului ministru, Tudorel Toader.
Cartierul Justiţiei ar urma să se ridice pe două din cele 11 hectare de teren abandonat din vecinătatea Bibliotecii Naţionale din Bucureşti şi va costa 300 de milioane de euro.
De la Biblioteca Naţională spre Piaţa Alba Iulia, între bulevardele Unirii şi Nerva Traian, aproape 11 hectare de pământ betonat îşi aşteaptă utilitatea... de peste 30 de ani. Regimul Nicolae Ceauşescu a vrut să construiască un fel de mall cultural intitulat... „Cântarea României”.
Anul 1990 a prins proiectul la stadiul de fundaţie. Lucrările s-au oprit. Statul a pierdut milioane de dolari, iar „Cântarea României” a devenit un loc straniu, plin de mizerie şi cu multe seringi având urme de drog, despre care nici măcar poliţiştii locali nu au detalii... Ştiu, însă, de opera lui Ceauşescu!
- E de mult groapa asta aici.
- Are 30 de ani?
- Aaaaa... De pe vremea lui Ceauşescu! A vrut să facă Opera Română aici.
Dacă regimul comunist finaliza proiectul, România avea cea mai mare clădire de operă din Europa.
„Arăta o ţară civilizată, cu cultură înaintată”, e de părere un trecător.
„Era ceva bun! Era cultură. Era... ”, spune un altul. „Chiar în centrul Bucureştiului, e o nesimţire crasă”, adaugă el, referindu-se la peisajul dezolant de acum.
În parteneriat public-privat, Guvernul a vrut să realizeze, în 2004, un alt proiect imobiliar. I-au zis „Esplanada". Dar a eşuat în 2011. Trei ani mai târziu, însă, pe 11 decembrie 2014, Robert Cazanciuc, ministrul justiţiei de la acea vreme, a anunţat că în locul Esplanadei va fi amenajat „Cartierul Justiţiei” . Sau... Justice District! Proiectul a fost avizat de Guvern, în 2015, iar arhitecţii şi studenţii de la Arhitectură au realizat o serie de studii de concept.
„Am ales acea locaţie pornind de la nevoia reală din justiţie! El a fost asumat în programul de guvernare, Cartierul de Justiţie”, spune Robert Cazanciuc.
Împreună cu arhitecţii, proiectul s-a dorit a fi unul de regenerare urbană, care să rezolve şi lipsa spaţiilor din Justiţie, dar şi problemele din zona gropii actuale din inima Bucureştiului.
„Banca Mondială, care a vrut să finanţeze acest proiect, într-o corespondenţă făcută la un moment dat cu ministerul şi cu Ministerul de Finanţe, a spus: din punctul nostru de vedere, o dată-n viaţă se întâmplă să ai şansa să faci un asemenea proiect, de o asemenea amploare, de regenerare urbană”, susține Robert Cazanciuc.
Proiectul a intrat deja în atenţia municipalităţii.
Pe lângă Districtul de Justiţie, Primăria Capitalei vrea să amenajeze în perimetrul gropii o sală de concerte, un centru multifuncţional cu spaţii administrative, birouri, centru de afaceri, investiţii culturale, zonă verde şi de agrement.
Consilierii generali vor dezbate subiectul în şedinţa de miercuri.
Ca să poată realiza investiţia, estimată la cel puţin 300 de milioane de euro, municipalitatea va solicita Guvernului transferarea terenului din administrarea Ministerului Dezvoltării în cea a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
