Parchetul General a extins urmărirea penală împotriva lui Petre Roman
Parchetul General a dispus extinderea urmăririi penale împotriva fostului premier Petre Roman în dosarul „Revoluţiei” pentru infracţiuni contra umanităţii. Procurorii spun că fostul premier a acceptat şi oficializat decizii militare, unele cu caracter diversionist. Petre Roman a fost prezent joi dimineaţă la Parchetul General, în legătură cu acest dosar.
Actualizare 10:16. Petre Roman a plecat de la Parchetul General și a făcut câteva declarații. La scurt timp, Parchetul General a anunțat că a dispus extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de Petre Roman pentru infracțiuni contra umanității.
Potrivit PICCJ, procurorii militari au decis extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale infracţiuni contra umanităţii faţă de fostul premier Petre Roman, care era în acea perioadă membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) şi, începând cu 26 decembrie 1989, prim-ministru al Guvernului României, prin Decretul nr. 1 din 26 decembrie 1989.
Procurorii spun că acesta a fost încă de la înfiinţarea CFSN „unul dintre factorii importanţi de decizie ai acestui organism, acceptând şi oficializând decizii militare, unele cu caracter diversionist”.
Aceste decizii au avut caracter general, fiind vizate toate centrele urbane importante ale României. Deciziile s-au materializat prin deplasarea unor efective militare complet echipate de luptă, inclusiv cu armament greu, în mod voit fără o eficientă coordonare, în interiorul marilor aglomerări urbane ale ţării, precizează procurorii.
De asemenea, erau date ordine privind deplasarea unor unităţi militare pe timp de noapte, fără asigurarea comunicării necesare cu celelalte unităţi militare care erau deja în teren şi se solicita în mod repetat prin intermediul TVR populaţiei civile, parţial înarmată în mod iresponsabil, să participe activ la apărarea unor obiective urbane importante.
„Aceste acţiuni s-au desfăşurat pe fondul psihozei teroriste generalizate indusă prin răspândirea în mod repetat a unor informaţii false privind acţiuni ostile, intense şi diversificate, aparţinând ”duşmanului terorist”. Informaţiile au fost diseminate prin intermediul comunicaţiilor militare şi civile. Aceste conduite au contribuit la survenirea unor consecinţe deosebit de grave (numeroase pierderi de vieţi omeneşti, vătămări corporale, fizice sau psihice, privarea gravă de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional a unor persoane, suferinţe mari, distrugerea unor bunuri de patrimoniu)”, spun procurorii.
Petre Roman urmează să fie înștiințat de procurori de extinderea urmăririi penale, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul fostului preşedinte Ion Iliescu şi în cazul lui Gelu Voican Voiculescu.
În urmă cu două zile, fostul preşedinte Ion Iliescu - acuzat de infracţiuni contra umanităţii - a aflat că a fost extinsă ancheta în dosarul Revoluţiei în cazul său. El era suspect deja pentru pentru infracţiuni contra umanităţii în perioada 27-31 decembrie 1989, iar procurorii i-au comunicat că au extins perioada în care a comis aceste infracțiuni, respectiv 22-27 decembrie 1989.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins, săptămâna trecută, solicitarea Asociaţiei 21 Decembrie de a dispune sechestrul pe averea lui Ion Iliescu şi pe cea a lui Petre Roman, în acest dosar.
În data de 13 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis a dat aviz favorabil cererii procurorilor de urmărire penală pe numele lui Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu.
În acest dosar, anchetatorii spun că au dovezi care arată limpede că a fost vorba mai mult despre lovitură de stat. Declanşarea şi executarea diversiunii militare din seara zilei de 22 decembrie 89 a fost cauza principală a numeroaselor decese, vătămări corporale şi distrugeri survenite.
Luna trecută, atunci când procurorii au extins urmărirea penală, fostului președinte Ion Iliescu i s-au adus noi acuzații: a acceptat măsuri militare, unele cu caracter diversionist. În plus, ar fi putut interveni pentru stoparea fenomenului diversionist, însă nu a făcut-o.
Pe 18 decembrie 2017, Parchetul Militar anunţa că, în urma administrării de probe în dosarul „Revoluţiei”, concluzia anchetatorilor este că în decembrie 1989 nu a existat vid de putere.
Procurorul militar Marian Lazăr declara atunci că a existat o diversiune militară începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989, aceasta fiind principala cauză a numeroaselor decese, vătămări corporale şi distrugeri.
În plus, procurorii au identificat, inclusiv prin probe testimoniale, sursa sunetului cu efect de panică (emis la data de 21 decembrie 1989, în timpul discursului lui Nicolae Ceauşescu), care a contribuit, alături de alte elemente, la dezorganizarea mitingului din Piaţa Palatului şi la declanşarea protestelor în Bucureşti.
Totodată, procurorii susţineau că au existat diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale UM 01417 Târgovişte, locaţia unde s-a aflat cuplul Ceauşescu, dar şi ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului prezidenţial.
„Este cert faptul că diversiunea a existat, s-a manifestat complex pe mai multe planuri, fiind cauza principală a numeroaselor decese, vătămări corporale şi distrugeri survenite. Probatoriul administrat a reliefat mecanismele dezinformărilor constante, având consecinţe deosebit de grave, lansate prin intermediul TVR, Radiodifuziunii şi mijloacelor militare de comunicaţii, astfel fiind instaurată la nivel naţional binecunoscuta psihoză teroristă. De asemenea, se conturează modalitatea prin care au fost transmise o serie de ordine militare diversioniste, cu consecinţe deosebit de grave. În legătură cu aceeaşi diversiune au fost obţinute date care demonstrează că în anul 1987 forţele armate ale României au importat două tipuri de imitatoare de foc militare, respectiv imitatoare pentru armamentul de infanterie, cu foc la gura ţevii, şi imitatoare privind desantul de paraşutare. Totodată, urmare a probatoriului administrat există o mai bună înţelegere a diversiunii radio-electronice. Totodată, a fost clarificată succesiunea evenimentelor petrecute la UM 01417 Târgovişte, locaţia unde s-a aflat cuplul Ceauşescu începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989. Probele au evidenţiat existenţa unei constante diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale acestei unităţi militare, precum şi existenţa unor ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului Ceauşescu”, mai declara atunci procurorul Marian Lazăr.
În plus, până la execuţia celor doi, la data de 25 decembrie 1989, au fost identificate trei tentative de lichidare fizică a acestora.
Anchetatorii precizau că au fost clarificate circumstanţele şi împrejurările privind pregătirea judecării în regim de urgenţă a fostului preşedinte şi a soţiei acestuia, judecarea propriu-zisă, motivaţiile reale care au stat la baza acestei acţiuni şi, mai apoi, executarea soţilor Ceauşescu.
Sursa: Digi24, News.ro
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
