Percheziţii în România şi în Germania, într-un dosar privind traficul de migranţi

Zeci de percheziţii au loc miercuri în România şi Germania, simultan, la persoane suspectate că aduceau migranţi din Orientul Mijlociu şi îi călăuzeau până în Germania, scrie News.ro. Conform anchetatorilor, reţeaua acţiona pe ruta Turcia – Bulgaria – Serbia – România – Ungaria – Austria – Germania, traseu pe care, în anul 2017, au fost transportate mai multe grupuri de transfugi. Ca să ajungă în vestul Europei, migranţii plăteau traficanţilor sume cuprinse între 4.000 şi 5.000 de euro de persoană.

Potrivit unor surse din cadrul anchetatorilor, membrii reţelei aduceau migranţi din Orientul Mijlociu, în România, apoi îi călăuzeau până în Germania.

Procurori ai DIICOT Timişoara, ofiţeri DGA şi ofiţeri de la Crima Organizată au descins la locuinţele mai multor suspecţi, dar şi la câteva pensiuni din Timişoara unde se bănuieşte că ar fi cazaţi migranţi sau unde în trecut au fost cazaţi. La rândul lor, ofiţeri ai BKA (Bundeskriminal Amt) fac percheziţii la adrese din Germania.

Conform anchetatorilor, reţeaua acţiona pe ruta Turcia – Bulgaria – Serbia – România – Ungaria – Austria – Germania, traseu pe care, în anul 2017, au fost transportate mai multe grupuri de transfugi. Ca să ajungă în vestul Europei, migranţii plăteau traficanţilor sume cuprinse între 4.000 şi 5.000 de euro de persoană.

Reţeaua era bine organizată, pe diverse paliere de racolare, îndrumare, cazare şi transport, iar pentru a nu fi depistaţi membrii grupării foloseau tot felul de metode, dispozitive tehnice de ultimă generaţie, aplicaţii mobile greu de urmărit, GPS-uri, maşini cu numere de înmatriculare din diferite ţări.

La transferul migranţilor peste frontieră, din Serbia către România, locaţiile erau transmise prin aplicaţii precum Whatsapp sau Viber. Apoi, pe tot parcursul tranzitării graniţei, telefoanele erau închise pentru a nu fi înregistrată vreo locaţie în memoria dispozitivelor, în cazul în care cineva era prins.

Fiecare dintre segmentele naţionale ale filierei era coordonat de către un lider zonal, toţi cetăţeni arabi, care îşi contactau „subordonaţii” doar prin aplicaţii online.

Transporturile de migranţi erau pregătite în amănunt. Liderii din Serbia şi România stabileau data şi ora transferului, peste fâşia verde, folosind exclusiv Whatsapp sau Viber, apoi, odată ajunşi peste frontieră, transfugii erau preluaţi rapid de diferite mijloace de transport.

În Timişoara, migranţii erau cazaţi la diferite pensiuni din oraş, unde nu li se solicitau documente, iar dacă erau prinşi de poliţişti trebuia să ceară azil în România.

Datorită faptului că cererile de azil se judecă pe parcursul mai multor luni, membrii grupării aveau timp suficient la dispoziţie să organizeze transportul transfugilor peste graniţă, în Ungaria, iar de acolo mai departe către destinaţia finală, Germania.

Mai mulţi suspecţi urmează să fie ridicaţi şi vor fi duşi la audieri la sediul DIICOT Timişoara.