Parchetul Înaltei Curţi: Parlamentarii să fie chemaţi ca martori, cu informarea, nu cu autorizarea Biroului Permanent

Parchetul Înaltei Curí de Casaţie şi Justiţie a făcut o serie de precizări privind acest proiect, legate de prevederile care influenţează desfăşurarea procesului penal.

Prevederea privind informaţiile cunoscute de parlamentari ridică dificultăţi de interpretare

Parchetul Înaltei Curţi propune ca punctul 15 al propunerii legislative să fie reformulat astfel:

„Deputaţii şi senatorii pot fi chemaţi în faţa parchetului şi a instanţei de judecată în calitate de martor. În cazul în care li se solicită să depună mărturie asupra unor fapte sau informaţii de care au luat cunoştinţă în exercitarea mandatului şi care au caracter clasificat, mărturia se va depune în condiţiile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu informarea Biroului permanent al Camerei din care fac parte.”

Procurorii apreciază că textul actual al propunerii legislative nu prevede cu suficientă claritate dacă cele două condiţii referitoare la informaţiile cunoscute de parlamentar sunt cumulative sau alternative, astfel încât prevederea poate ridica dificultăţi de interpretare.

„De asemenea, considerăm că obţinerea unei autorizări a Biroului permanent pentru audierea de către un magistrat a unui martor nu se justifică, având în vedere principiul separaţiei puterilor, în condiţiile în care sunt respectate prevederile referitoare la accesul la informaţii clasificate. Trebuie avut în vedere că dispoziţiile legale permit magistraţilor accesul la orice informaţii clasificate pentru care deţin autorizarea necesară, fără acordul instituţiei care deţin aceste informaţii. În practica organelor judiciare există investigaţii privind infracţiuni contra siguranţei naţionale care implică în mod frecvent accesul la informaţii clasificate, iar condiţionarea administrării unui mijloc de probă de o autorizare a unui organ extrajudiciar ar intra în contradicţie cu principiile care guvernează procesul penal”, menţionează PICCJ.

Trebuie detaliate noţiunile de „ motive concrete, legale şi temeinice”

Parchetul Înaltei Curţi propune reformularea punctului 17 al propunerii legislative: „Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează de către ministrul justiţiei preşedintelui Camerei din care face parte, pentru a fi supusă aprobării plenului camerei respective, în temeiul art. 72 din Constituţia României, republicată. Cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut în Codul de procedură penală care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei, argumentele avute în vedere şi prezentarea situaţiei de fapt. Cererea nu este însoţită de dosarul cauzei.”

Totodată, PICCJ apreciază că este necesară o menţiune expresă potrivit căreia cererea nu este însoţită de dosarul cauzei, pentru a evita aparenţa că Parlamentul se substituie instanţei de judecată.

Propunerea de modificare a statutului încalcă princpiul separaţiei puterilor în stat

Procurorii menţionează că punctul 18 al propunerii legislative să fie reformulat.

În formularea actuală, textul sugerează că CSM ar urma să declanşeze o procedură disciplinară împotriva magistratului, la sesizarea Camerei, ceea ce ar intra în contradicţie cu principiul separaţiei puterilor.

„Legalitatea măsurilor dispuse de un procuror poate fi verificată numai de către instanţa de judecată, astfel încât în această etapă procesuală nu pot fi stabilite responsabilităţi în seama unui organ judiciar. În măsura în care o persoană consideră că a fost săvârşită o abatere disciplinară prin care i-au fost afectate drepturile poate sesiza nemijlocit Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii”, potrivit Parchetului instanţei supreme.urmăririi penale împotriva unei persoane.

Trebuie avut în vedere şi faptul că, potrivit deciziilor Curţii Constituţionale, Camerele pot fi sesizate şi în alte modalităţi pentru a cere urmărirea penală a miniştrilor care au şi calitatea de deputat sau de senator, astfel încât ar trebui analizată oportunitatea introducerii unei proceduri care să reglementeze aceste ipoteze, susţine sursa citată.

Observaţiile suplimentare ale Parchetului Înaltei Curţi

1. Punctul 17 al propunerii legislative să fie reformulat în sensul:

„Hotărârea privind aprobarea sau respingerea cererii ministrului justiţiei se supune spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, în termen de 5 zile de la depunerea raportului, cu respectarea prevederilor art.67 şi ale art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată.”

Parchetul consideră că textul actual al propunerii legislative, care se referă numai la hotărârea de aprobare, poate fi interpretat în sensul că hotărârile nu sunt supuse aprobării plenului în situaţia în care comisia care a analizat cererea ministrului justiţiei a întocmit raport cu propunere de respingere,

2. Reformularea similară a punctului 18 al propunerii legislative: „Hotărârea privind aprobarea sau respingerea cererii de urmărire penală se supune spre dezbatere şi adoptare plenului respectivei Camere în termen de 5 zile de la depunerea raportului. Aceasta se adoptă cu respectarea prevederilor art.67 şi ale art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată. Votul este secret şi se exprimă prin bile.

Hotărârea privind aprobarea sau respingerea cererii de urmărire penală a unui ministru care are şi calitatea de deputat sau senator se transmite Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Preşedintelui României, de către Preşedintele Camerei respective.”

Victor Ponta:La Statutul parlamentarilor se vor opera acele modificări susţinute de DNA şi de Parchet

Premierul Victor Ponta a declarat, după şedinţa USL, că la Statutul deputaţilor şi senatorilor se vor opera, la capitolul privind imunitatea parlamentarilor, acele modificări susţinute de DNA şi de Parchetul General.

„Am discutat, a fost domnul Zgonea, domnul Ruşanu, şi despre modificările la Statut altele decât cele care privesc bugetul. Din punctul nostru de vedere, nu trebuie modificat nimic ce ar putea fi controversat (...) Se vor opera acele modificări care sunt susţinute de DNA şi Parchetul General, pe care le consideră necesare pentru a avea clarificări”, a spus Ponta.

Premierul a susţinut că prin modificările aduse la Statutul deputaţilor şi senatorilor imunitatea parlamentarilor nu este întărită, ci dimpotrivă.

„Cu cât faci procedurile mai clare, cu atât se aplică mai uşor”, a spus Ponta, arătând că nu se poate adăuga nimic la Statut în plus faţă de ceea ce prevede Constituţia pe această temă.