OLAF, precizări pentru Digi24 despre ancheta Tel Drum
Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a transmis, la solicitarea Digi24, câteva date despre ancheta penală ce vizează Tel Drum, anchetă desfășurată acum de DNA și în care procurorii pun sechestru pe averea inculpaților.
OLAF a avut nevoie de mai mult de un an pentru a investiga și a notifica autoritățile din România că este nevoie să deschidă o anchetă în legătură cu presupusa fraudă cu fonduri europene în cazul Tel Drum. Au fost două anchete la OLAF - începute în februarie 2015 - iar din comunicatul OLAF de săptămâna trecută știm deja că aceste investigații au fost încheiate în mai și septembrie 2016.
OLAF a refuzat să spună la sesizarea cui a deschis aceste anchete, prevalându-se de politica sa de confidențialitate în privința surselor sale.
Însă, în raportul OLAF pe 2016, există un tabel cu informațiile primite de OLAF din partea statelor membre UE, care are două coloane: sursă publică și sursă privată. Astfel, în cazul României, din sursă publică au fost doar două sesizări, pe când din sursă privată sunt 33.
Digi24 a întrebat în solicitarea către OLAF ce documente au fost falsificate (pentru a obține fonduri UE de 21 de milioane de euro, după cum menționa OLAF în recomandarea făcută României de a recupera aceste fonduri). OLAF nu a specificat exact ce documente au fost falsificate, dar a menționat că „un număr mare de documente au fost falsificate” și incluse în dosarul trimis pentru accesarea fondurilor europene.
Digi24 a mai aflat din răspunsul OLAF că instituția europeană are pe rol mai multe anchete referitoare la cazuri de presupusă fraudă cu fonduri europene, înregistrate la nivel regional și nivel local în România. Anchetele sunt în desfășurare și OLAF nu a putut da detalii, pentru că ar periclita mersul acestor investigații.
În 2016, România este pe primul loc în ceea ce privește numărul de investigații închise de OLAF: au fost 21 de cazuri pe care OLAF le-a urmărit, dintre care au fost finalizate, cu formularea unor recomandări către autoritățile abilitate, 11.
RĂSPUNSURILE OLAF PENTRU DIGI24
1. Pe ce informații s-a bazat OLAF atunci când a început investigația referitoare la finanțarea prin Fondurile pentru Dezvoltare Regională acordată construcției de drumuri în România? Ați primit plângeri de la cetățeni sau de la cinvea care lucrează pentru o autoritate locală?
OLAF nu obișnuiește să facă declarații despre sursele investigațiilor sale. Procedează așa pentru a proteja confidențialitatea oricărei posibile investigații și a posibilelor proceduri judiciare ce ar putea decurge, precum și pentru a respecta drepturile la protejarea datelor personale și drepturile procedurale.
2. Când mai exact ați început investigațiile?
În februarie 2015, OLAF a deschis două investigații referitoare la proiecte finanțate prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională în domeniul construcțiilor de drumuri din România.
3. În timpul acestor investigații, autoritățile române au colaborat? V-au furnizat tot ceea ce aveați nevoie/ ați solicitat? Cât de repede, comparativ cu alte cazuri similare din alte state membre UE?
Autoritățile locale au colaborat în timpul investigației și au furnizat toate informațiile și lămuririle solicitate de OLAF.
4. Ați menționat existența unor documente false folosite pentru a înainta dosarul la Autoritatea de Management, ceea ce a dus în final la obținerea a 21 de milioane de euro din fonduri europene. Ce fel de documente au fost falsificate și cum ați descoperit că erau niște falsuri?
OLAF a găsit dovezi care sugerau că un număr mare de documente având legătură cu procedura de accesare a fondurilor au fost falsificate. În general, anchetatorii OLAF adună și analizează toate documentele și datele pe care le au la dispoziție și audiază persoanele care ar putea fi eventual implicate.
De exemplu, anchetatorii OLAF au următoarele prerogative:
• Pot strânge documente și informații în orice format care poate fi folosit ca probă.
• Pot strânge probe în cadrul întâlnirilor operative.
• Pot lua declarații de la orice persoană care poate furniza informații relevante.
• Pot întreprinde misiuni în statele membre pentru a lămuri faptele.
• Iau probe pentru examinare științifică.
• Audiază persoanele implicate sau martori.
• Pot întreprinde inspecții în locațiile respective.
• Pot face verificări spontane.
• Pot desfășura operațiuni de investigare digitală.
5. A primit OLAF alte sesizări referitoare la compania Tel Drum?
După cum am menționat mai sus, OLAF nu comentează pe tema denunțurilor, pe care se poate să le fi primit sau nu.
6. Aveți în desfășurare și alte investigații referitoare la proiecte din România în care au fost accesate fonduri europene?
OLAF are în desfășurare un număr de anchete referitoare la fondurile europene administrate, total sau parțial, la nivel local sau regional, în România. Însă, pentru că aceste proceduri sunt în desfășurare, nu putem să vă dăm alte detalii.
7. Există o prevalență a acestui tip de fraudă, cu bani europeni, și în alte state europene?
Da. Pentru mai multe informații, verificați tabelul 5 (pagina 14) din raportul OLAF pe 2016.
8. Cât din fondurile europene au fost folosite fraudulos de România în ultimii zece ani? Dar în alte state membre?
OLAF nu face statistici pe țări, pentru ultimii zece ani, în legătură cu fraudele europene. Totuși, statele membre trebuie să raporteze Comisiei Europene orice neregulă depistată sau suspiciune de fraudă care depășește 10.000 de euro. O analiză a acestor date există în Raportul anual al Comisiei referitor la protejarea intereselor financiare ale UE (PIF Report).
În raportul pe 2016, paginile 28-31, OLAF a făcut o statistică a numărului de nereguli (frauduloase sau nu) depistate și raportate de autoritățile naționale între anii 2013 și 2016, precum și a impactului lor financiar.
În paralel cu statele membre, OLAF adună la rândul său date în cazul propriilor anchete pe care le-a întreprins și care duc la recomandări financiare (de recuperare a fondurilor - n.r.).
Dincolo de rezultatele furnizate de autoritățile naționale, rezultatele obținute de OLAF în aceeași perioadă sunt și ele publice. De exemplu, între 2013 și 2016, autoritățile române au depistat 4.857 de nereguli cu Fonduri Structurale și pentru Agricultură, având un impact de 5,65 la sută asupra plățior. În aceeași perioadă, OLAF a depistat 99 de nereguli, cu un impact financiar de 0,68 la sută din plăți.
9. Aveți un top 10 al țărilor cu cele mai mari fraude cu fonduri europene?
Cum am mai spus, OLAF nu face asemenea statistici. Puteți găsi, însă, studii de caz interesante în Rapoartele OLAF.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
