Procurorii din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie au transmis, vineri, că au dispus continuarea urmăririi penale faţă de Laura Codruţa Kovesi, fost procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat în modalitatea coordonării şi complicitate la represiune nedreaptă sub forma participaţiei improprii.
„La data de 7 martie 2019 a fost adusă la cunoștința suspectului efectuarea în continuare a urmăririi penale. Faptele cercetate constau în aceea că, pe durata exercitării mandatului de procuror șef la Direcția Națională Anticorupție, în perioada 2015-2016, ar fi coordonat, prin activitatea efectiv desfășurată, prin ordine si dispoziții date, grupul infracțional inițiat de doi procurori și un ofițer de poliție judiciară, la care au aderat alți trei procurori și un alt ofițer de poliție judiciară, iar aceștia ar fi acționat, în mod coordonat, în scopul comiterii infracțiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, influențarea declarațiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual și uz de fals”, se arată în comunicat.
„Ordinele și dispozițiile avute în vedere constau într-o circulară prin care a admis posibilitatea audierii pe parcursul urmăririi penale a aceleiași persoane, atât în calitate de martor cu identitate protejată, cât si în aceea de martor cu identitate reală, precum si într-un ordin, privind adoptarea unor practici unitare în administrarea probelor audio/video la nivelul Direcției Naționale Anticorupție, ordin prin care ar fi fost încălcate dispozițiile art. 143 alin. 2 si 4 Cod procedură penală, întrucât s-a dispus transmiterea către instanțele de judecată numai a suporturilor care conțin convorbirile relevante în cauză; Totodată, prin conduita sa de procuror ierarhic, prin dispozițiile pe care le-a luat cu privire la un act de sesizare al instanței prin ignorarea referatelor procurorilor cu funcții de conducere din cadrul Direcției Naționale Anticorupție — Structura Centrală, l-ar fi determinat pe un procuror șef secție să confirme, fără vinovăție, un rechizitoriu nelegal și netemeinic și să dispună, astfel, trimiterea în judecată a cinci persoane, despre care un număr de patru procurori au precizat în scris că nu se impune trimiterea în judecată”, se mai arată în comunicat.
„Precizăm că efectuarea în continuare a urmăririi penale reprezintă o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situație să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”, precizează procurorii SIIJ.