Noul Cod Penal. Violarea secretului votului nu mai este pedepsită cu închisoarea

Călin Georgescu contestă în instanță reluarea alegerilor și dă în judecată mai multe instituții ale statului

Ce se întâmplă cu buletinele de vot de la turul II al alegerilor prezidențiale

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

Noul Cod Penal dedică un capitol special infracţiunilor electorale, care până acum erau reglementate de cinci legi speciale, dedicate organizării alegerilor locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale, precum şi referendumului.

Centralizarea faptelor de fraudă electorală într-o singură lege a adus însă şi o reducere a limitelor maxime de pedeapsă.

Cea mai importantă diferenţă este în cazul violării secretului votului. Dacă în vechile Conduri, fapta se pedepsea cu închisoare de până la trei ani, de acum judecătorii o vor putea sancţiona cu cel mult o amendă penală.

Sancţiunile scad şi în cazul faptelor mai grave, precum mita electorală, falsificarea buletinelor de vot, a listelor electorale ori împiedicarea drepturilor electorale.

Pedeapsa maximă pentru toate aceste fapte era cinci ani de închisoare. Legea nouă prevede sancţiuni de cel mult trei ani petrecuţi în spatele gratiilor.

Legea nouă se va aplica şi în cazul dosarelor trimise deja în judecată. În 2012, când în România au avut loc alegeri locale, dar şi referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, procurorii au deschis peste 2.600 de dosare.

O parte dintre ele au fost trimise între timp în judecată. Cel mai cunoscut caz este cel instrumentat de DNA, în care a fost inculpat şi vicepremierul Liviu Dragnea. Dosarul este, în prezent, pe rolul Instanţei supreme.

Situaţia pentru perioada 2008-2009, când au fost organizate patru scrutine, contabilizează aproape 8.000 de dosare şi sesizări. Mai puţin de unu la sută dintre acestea au ajuns în instanţă, iar peste 6.000 au fost închise din lipsă de probe sau sancţionate cu amenzi penale.