Completul de cinci judecători a arătat, în motivarea deciziei, că atitudinea Monicăi Iacob Ridzi de a nega vinovăţia n-a permis instanţei să ia o măsură mai blândă.
„Încercarea de a arunca întreaga responsabilitate pe umerii altor persoane, mistificarea adevărului cu privire la semnarea unor documente cu conţinut nereal şi antedatate, deşi acest lucru este de domeniul evidenţei, chiar şi pentru persoane fără experienţă juridică”, se arată în motivarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).
În decembrie 2010, parlamentarul Monica Iacob Ridzi încerca să-şi convingă colegii să nu o lase pe mâinile DNA, invocând un abuz al procurorilor.
„Cred că nu vă veţi lăsa influenţaţi de impulsul de a face din Monica Iacob Ridzi exemplul necesar demonstrării voinţei de luptă împotriva marii corupţii”, spunea Monica Iacob Ridzi.
Magistraţii mai arată că fostul ministru al Tineretului a încercat orice pentru a scăpa de anchetă. A vrut să controleze şi să influenţeze declaraţiile pe care urmau să le dea în faţa procurorilor angajaţii instituţiei.
„Încercarea inculpatei de a zădărnici aflarea adevărului nu s-a rezumat la convocarea unor şedinţe "de instruire" a angajaţilor din subordine cu privire la declaraţiile pe care urmau să le dea. A avut în vedere totodată şi punerea organelor de anchetă în imposibilitatea de accesare a calculatoarelor ministerului", potrivit motivării ÎCCJ.
Judecătorii arată şi că inculpata a încercat să obţină clemenţa prin documentele medicale depuse la dosar, dar şi invocând că are doi copii mici acasă.
„Stimaţi colegi, nu mă voi referi astăzi la problemele mele medicale şi nici nu mă voi prevala de ele”, spunea Ridzi la acel moment.
Potrivit DNA, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi, în calitate de ministru al Turismului, a hotărât, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare în întreaga ţară, dedicate Zilei Naţionale a Tineretului, încheierea ilegală a unor contacte cu diverse firme private.