Magistraţii curţii supreme spun că omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost organizator din umbră al uneia dintre cele mai păguboase afaceri pentru statul român. Caracterizarea apare în motivarea deciziei definitive prin care acesta a fost trimis şapte ani după gratii. Judecătorii explică, în câteva sute de pagini, şi cum omul de afaceri a încercat să cumpere, prin intermediari, clasarea dosarului. Puiu Popoviciu este în prezent la Londra, sub control judiciar, unde aşteaptă judecarea cererii de extrădare.
Înalta Curte explică, în motivarea deciziei prin care Puiu Popoviciu a fost condamnat, de ce acesta a primit pedeapsa maximă pentru complicitate la abuz în serviciu.
„A fost "organizatorul din umbră" la punerea în practică, pas cu pas, a trecerii terenului de 224 ha din domeniul public în proprietatea societăţii comerciale SC Băneasa Investments SA nelegal, girând "inginerii financiare" menite a micşora semnificativ aportul financiar la care se obligase iniţial”, spun judecătorii, care explică şi de ce i-au dat pedepasă maximă şi pentru dare de mită.
„A folosit ajutorul şi implicarea inculpaţilor Ilie Cornel Şerban (fost şef DGIPI, n.r.) şi Petru Pitcovici (fost şef serviciu DGA, n.r.), persoane cu funcţii importante în cadrul unor servicii speciale ale Ministerului de Interne, despre aceştia inculpatul Alecu spunând că Popoviciu i-a spus că este prieten cu cineva de la "doi şi un sfert" şi "nu vor păţi nimic"”, se arată în motivare.
Puiu Popoviciu se afla în capitala Marii Britanii când a fost pronunţată decizia. S-a predat autorităţilor de acolo la două săptămâni după sentinţă. În România, a cerut anularea sentinţei definitive, el susţinându-şi în permanenţă nevinovăţia.
Afacerea care a făcut obiectul dosarului a fost parafată în perioada 2000-2004. Procurorii spun că transferul de teren s-a făcut cu girul rectorului de atunci al universităţii, Ioan Alecu. Puiu Popoviciu a dezvoltat acolo cel mai mare proiect imobiliar din ţară: un cartier rezidenţial de lux, clădiri de birouri şi un mall uriaş, toate inaugurate în 2008. Procurorii DNA au argumentat că suprafaţa de peste 200 de hectare ar fi fost subevaluată de 150 de ori.
Chestiunea recuperării prejudiciului estimat la peste 600 de milioane de lei e încă nerezolvată. Face obiectul unui proces separat.