Potrivit sesizării de neconstituţionalitate depuse de parlamentarii PNL, Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă încalcă mai multe principii constituţionale, precum: dreptul la proprietate, accesul liber şi neîngrădit la justiţie, dar şi obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor în vigoare.
Legea adoptată de Camera Deputaţilor nu respectă, au susţinut deputaţii liberali, prevederile Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
Astfel, se arată în sesizare, actul normativ a fost adoptat de către Camera Deputaţilor fără „redactarea tezelor prealabile şi aprobarea lor de către Guvern, înainte de sesizarea Parlamentului", dar şi fără a se întocmi, în prealabil, un studiu de impact, aşa cum era legal, având în vedere că este vorba despre o lege complexă.
În sesizare s-a mai arătat că Legea insolvenţei încalcă dreptul de proprietate, drept constituţional clar stipulat în Constituţia României la art. 44. „Încălcarea dreptului de proprietate rezultă şi din faptul că administratorul (plecând de la premiza că nu a fost desemnat comitetul creditorilor) nu cunoaşte situaţia exactă a firmei, nu ştie care sunt creditorii şi care sunt şansele de redresare a societăţii şi poate decide înstrăinarea unui activ esenţial pentru redresarea debitorului. În acest caz, scopul acceptării limitării dreptului de proprietate al debitorului nu mai subzistă, nici interesul privat, nici cel public nefiind satisfăcute", se arăta în sesizarea înaintată Curţii Constituţionale.
Nici dreptul de proprietate al creditorilor nu este respectat, au susţinut parlamentarii liberali, arătând că administratorul poate vinde bunuri înainte de notificarea lor, astfel încât aceştia nu pot verifica oportunitatea şi legalitatea unei astfel de vânzări, chiar dacă vânzarea ar putea afecta posibilitatea de valorificare a creanţelor.
În aceeaşi ordine de idei, elementul de neconstituţionalitate al Legii privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă îl reprezintă, în opinia liberalilor, încălcarea accesului liber la justiţie, principiu stipulat în Constituţia României la art. 21. Astfel, „în situaţia insolvenţei, comunicarea actelor de procedură se face numai prin publicare în BPI. Inclusiv hotărârile judecătoreşti se consideră comunicate în acelaşi mod. Având în vedere că pentru a putea accesa BPI este nevoie de plata unei taxe, rezultă că pentru a putea formula o cale de atac sau o contestaţie, după caz, persoana interesată este condiţionată de acea plată. Accesul la justiţie este blocat, dar, mai grav, neformulând căi de atac sau contestaţii, persoana interesată pierde definitiv drepturile respective.