Curtea Constituţională a României a admis, marţi, o sesizare depusă de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi a decis că Legea nr.161/2019 pentru modificarea şi completarea OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii este neconstituţională în ansamblul său. Isărescu a sesizat CCR în procesul de la Curtea de Apel București în care CNSAS ceruse constatarea calităţii de colaborator al Securităţii.
În timpul procesului, avocatul lui Mugur Isărescu, fostul ministru liberal al Justiţiei Valeriu Stoica, a solicitat şi a obţinut din partea judecătorilor sesizarea CCR cu o excepţie privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale în baza cărora CNSAS l-a declarat pe guvernatorul BNR colaborator al fostei Securităţi comuniste, respectiv a Legii nr.161/2019 în ansamblul său, precum şi a art.12 ind.1 din OUG nr.24/2008 şi a art.2 lit.b teza I din OUG nr.24/2008.
CCR a decis marţi că Legea nr.161/2019 pentru modificarea şi completarea OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii este neconstituţională în ansamblul său.
„Cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea nr.161/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii este neconstituţională în ansamblul său. Prin aceeaşi decizie, cu unanimitate de voturi, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art.2 lit.b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate”, se arată în hotărârea CCR, potrivit Agerpres.
Într-un comunicat de presă, CCR susţine că Legea nr.161/2019, act normativ modificator al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2008, nu a înfiinţat o autoritate administrativă autonomă şi nici nu a reglementat atribuţiile unei atare autorităţi, ci a reglementat aspecte care ţin de organizarea şi funcţionarea CNSAS.
„Aşadar, exigenţa constituţională privind reglementarea prin lege organică vizează doar statutul CNSAS de autoritate administrativă autonomă, astfel încât adoptarea Legii nr.161/2019, în mod eronat, ca lege organică încalcă prevederile constituţionale privind bicameralismul funcţional al celor două Camere ale Parlamentului, precum şi pe cele ale art.117 alin.(3) privind înfiinţarea autorităţilor administrative autonome. Având în vedere jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, precum şi faptul că art.12 ind.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 a fost introdus în corpul actului normativ prin Legea nr.161/2019, a cărei neconstituţionalitate în ansamblu a fost reţinută faţă de temeinicia motivelor de neconstituţionalitate extrinsecă, Curtea a constatat că nu mai este cazul să examineze criticile de neconstituţionalitate intrinsecă cu privire la art.12 ind.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008”, mai spune CCR.
Dosarele Securității, reverificate
În anul 2019, Parlamentul a adoptat, la iniţiativa senatorului Daniel Zamfir, o modificare a OUG 24/2008, prin adoptarea Legii nr.161/2019, modificare care dă posibilitatea CNSAS să reverifice dosarele pentru persoanele care anterior primiseră adeverinţă de necolaborare, dar pentru care instituţia primeşte informaţii noi.
Astfel, art.12, ind (1) din OUG 24/2008 introdus prin Legea 161/2019 prevede: „În condiţiile în care, ulterior emiterii unei decizii de neapartenenţă sau de necolaborare cu Securitatea, în temeiul Legii nr. 187/1999, cu modificările şi completările ulterioare, sau ulterior emiterii unei adeverinţe, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, direcţia de specialitate identifică informaţii care nu au mai fost supuse analizei Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, se va aplica în mod corespunzător procedura de verificare prevăzută în prezenta ordonanţă de urgenţă, atât din oficiu, pentru persoanele care candidează la alegerile prezidenţiale, generale, locale, pentru Parlamentul European, pentru persoanele care sunt prevăzute la art. 3 lit. b)-h^1), art. 4, cât şi la cerere, pentru oricare dintre persoanele care ocupă demnităţile sau funcţiile menţionate la art. 3, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă”.
În iunie 2020, CNSAS a deschis un proces la Curtea de Apel Bucureşti, în care a solicitat judecătorilor să constate calitatea de colaborator al Securităţii în cazul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
CNSAS: Mugur Isărescu a fost informator
În cererea trimisă în instanţă, CNSAS susţine că guvernatorul Mugur Isărescu a activat ca informator în perioada 1979 - 1989, furnizând fostei Securităţi informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România.
„Din analiza dosarelor, (...) rezultă că domnul (Mugur Isărescu - n.r.) a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informaţii sub nume conspirativ. (...) La stabilirea identităţii dintre sursa (...) şi domnul (Mugur Isărescu - n.r.) au fost avute în vedere mai multe documente, pe care le ataşăm în copie certificată, potrivit legii, respectiv: dosarul nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv. Astfel, în cuprinsul tabelului privind reţeaua informativă datat 3.05.1989 se găseşte consemnarea (...) cu numele conspirativ (...); data obţinerii aprobării de partid (...) 16.03.1986. Facem precizarea că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că domnul (Mugur Isărescu - n.r.) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 - 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR”, se arată în documentul trimis în instanţă de CNSAS.
CNSAS citează mai multe documente privind colaborarea lui Isărescu cu fosta Securitate comunistă.
„De asemenea, argumente în sprijinul existenţei identităţii dintre sursa (...) şi domnul (Mugur Isărescu - n.r.) rezultă şi din alte documente, astfel cum sunt acestea precizate în cadrul observaţiilor preliminare de la pct. 5 din nota de constatare (...), respectiv: document olograf semnat de (...) cu numele real (...); modificarea, de către ofiţer, în textul unei note a sursei (...), a pasajului 'mi-a spus că am fost căutat' cu 'mi-a spus că (...) a fost căutat' (...); menţionarea de către sursă (...), în textul unei note (...), a adresei la care locuieşte, care coincide cu domiciliul domnul (Mugur Isărescu - n.r.) din aceeaşi adresă (...); coroborarea informaţiilor din dosarul (...) care atestă desfăşurarea unei combinaţii privind verificarea sincerităţii şi loialităţii sursei (...), acţiunile propuse desfăşurându-se de fapt asupra domnului (Mugur Isărescu - n.r.); menţiunile ofiţerilor conform cărora informaţiile furnizate de alte surse, care privesc evenimente la care a participat şi domnul (Mugur Isărescu - n.r.), se verifică prin sursa (...); calitatea domnului (Mugur Isărescu - n.r.) de sursă a organelor de securitate, fără consemnarea numelui conspirativ, este atestată în diverse alte documente (...)”, mai susţine CNSAS.
Conform instituţiei, Mugur Isărescu a activat ca informator al Securităţii în perioada 1979 - 1989, iar pe parcursul colaborării cu Securitatea el a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist în comparaţie cu alte ţări.
„Aşa cum rezultă din nota de constatare nr. (...), domnul (Mugur Isărescu - n.r.) a activat ca informator, cu numele conspirativ (...), în perioada 1979 - 1989, fiind recrutat de către (...), având în vedere calitatea domniei sale de cercetător (...). Pe parcursul colaborării cu Securitatea, acesta a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist în comparaţie cu alte ţări - notele din 16.12.1987 (...) şi 05.03.1985 (...). Analizând informaţiile furnizate de către pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului) şi a dreptului la libertatea cuvântului (art. 28 din Constituţia României din 1965, art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului)”, se mai arată în cererea CNSAS trimisă la CAB.
CNSAS: Notele lui Mugur Isărescu
Potrivit CNSAS, informaţiile furnizate Securităţii de către Mugur Isărescu se referă la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
„Reţinem, astfel, notele din 16.12.1987 şi 05.03.1985, redactate olograf şi semnate de pârât cu numele conspirativ (...), prin care acesta informa Securitatea despre comentariile negative ale unor persoane la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist faţă de alte ţări, respectiv:
* În legătură cu atitudinea din ultimul timp a I.D., sursa poate relata: 1. 'Are răbufniri destul de dese de nemulţumire faţă de aspecte sociale precum: transportul în comun din Drumul Taberei (acuzat că îi răpeşte mai mult de o oră); încălzirea locuinţei în care trăieşte; aprovizionarea cu alimente; programele de televiziune. Are tendinţa de a face comparaţii cu situaţia din alte ţări. (...) Sursa a constatat o accentuare evidentă a manifestărilor de nemulţumire după ce a divorţat (...).
* În legătură cu întâlnirea din 05.03.1985 dintre E.D. şi M.I. şi D.W. (...) sursa poate relata următoarele: '(DW) în discuţii a menţionat dificultăţile întâmpinate de membrii comunităţii diplomatice din Bucureşti în această iarnă (în legătură cu asigurarea gazelor şi căldurii). A arătat că diplomaţii acreditaţi la Bucureşti îşi exprimă nedumerirea în legătură cu acest lucru, întrucât de regulă membrii corpului diplomatic sunt protejaţi în orice ţară, în România însă ei au stat în condiţii mai dificile decât populaţia. A manifestat interes faţă de eventualele măsuri care vor fi luate în România pentru depăşirea acestor dificultăţi. De asemenea, dacă în România sunt discutate efectiv alternative de dezvoltare economică sau numai se repetă linia oficială. A pus întrebări în legătură cu unele neconcordanţe între cifrele publicate în presă privind îndeplinirea planului de dezvoltare a României (de exemplu, din anuarul statistic al R.S.R. reiese că ponderea ţărilor socialiste în comerţul nostru exterior este de cca. 45%, pe când din datele comunicatului de îndeplinire a planului este de 54%)”.
În legătură cu aceste informaţii furnizate de Isărescu, CNSAS explică faptul că Securitatea monitoriza cu atenţie orice comentariu negativ la adresa nivelului de trai sub regimului comunist, cunoscut fiind faptul că acesta urmărea promovarea ideii că statul comunist era forma superioară de organizare politică şi socială, în care toate persoanele aveau un nivel de viaţă ridicat, iar meritul pentru această stare de fapt se datora în exclusivitate partidului.
În opinia CNSAS, informaţiile furnizate de Mugur Isărescu au îngrădit drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.
Editor : R.K.
