Explicațiile șefei DNA în dosarul „Microsoft”. Kovesi: Nu îmi dau demisia
Nu îmi dau demisia de la conducerea DNA! Este reacţia procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, care a explicat, în direct la Digi24, cum s-a ajuns în situaţia în care şase foşti miniştri investigaţi pentru afacerea Microsoft au scăpat de anchetă, pentru că faptele lor erau prescrise. Schimbarea codurilor penale, în 2014, a dat peste cap calculul care le-ar fi permis procurorilor să cerceteze în continuare faptele. Iar primul procuror care a gestionat ancheta trebuie să răspundă acum în faţa inspecţiei, pentru că gestionarea anchetelor nu cade în sarcina procurorului-şef.
Procurorul-șef al DNA a declarat la Digi24 cu nu intenționează să își dea demisia: „Nu am niciun motiv să îmi dau demisia. Atunci când un dosar se înregistrează la DNA printr-o sesizare, nu este 100% din cazuri posibilitatea să faci rechizitoriu. Sunt situații în care faci rechizitorii, sunt situații în care dai clasări. Rolul procurorului este acela de a administra probe, de a investiga faptele și de a strânge probe în dovedirea vinovăției sau nevinovăției unei persoane”.
„Din ce se discută în spațiul public, văd că sunt câteva chestiuni care nu s-au lămurit. Este un caz care a început în 2013 și nicidecum în 2004, așa cum s-a afirmat. Ca și în alte cazuri, DNA primește sesizări pentru fapte care s-au petrecut cu 5 ani, cu 6 ani, cu 7 ani. Este una dintre situații și aici. Deci dosarele au fost înregistrate la DNA în 2013, au consituit o prioritate și a început investigația complexă în care procurorii au trebuit să dovedească fapte petrecute în urmă cu 10 ani. În 4 ani de zile s-au făcut 4 rechizitorii, au fost trimiși în judecată doi foști miniștri dintre care unul a și fost condamnat definitiv, și alte persoane. Pentru o parte din foștii miniștri care au fost investigați, a intervenit prescripția răspunderii penale, termen care nu poate fi imputat unui procuror, din moment ce noi am fost sesizați abia în 2013. Însă, modul cum s-a calculat termenul de prescripție a fost diferit datorită practicii judiciare determinate de intrarea în vigoare a noilor coduri.
Astfel, procurorul de caz care a investigat acest dosar a calculat producerea prescripției în funcție de data la care s-au făcut plățile. Am avut plăți în 2005, 2009, în baza unui contract încheiat în 2004. Ulterior, atunci când dosarul a fost preluat de un alt procuror, care a întocmit 3 rechizitorii și a dispus măsuri preventive față de alte persoane, aceste măsuri preventive au fost contestate la ÎCCJ care în 2017 a spus că în situația în care avem o acțiune care se prelungește în timp, cum este și în cazul nostru, termenul de prescripție se socotește la data încheierii contractului, adică anul 2004. Acest lucru nu poate fi imputat procurorului de caz.
Ce se poate imputa DNA și procurorului de caz în această situație este că pentru o parte dintre miniștri, deși a obținut un aviz de urmărire penală, a început ancheta la câteva zile după ce faptele s-au prescris. În momentul în care am luat la cunoștință de acastă situație, a fost sesizată Inspecția Judiciară. Ca șef de instituție nu am alte pârghii la îndemână atunci când un procuror greșește. Eu nu pot să aplic sancțiuni, nu pot să cercetez”, a precizat L.C. Kovesi, întrebată fiind are vreo responsabilitate pentru felul în care s-au derulat lucrările în acest dosar.
„Este adevărat că în acest dosar DNA are o culpă prin faptul că un anumit procuror a început urmărirea penală pentru fapte care au fost prescrise. La fel ca în toate situațiile în care procurorii au încălcat legea sau au făcut vicii de procedură am aplicat procedurile legale. Am avut procurori în DNA care au comis fapte penale, care au fost investigați. Am avut procurori care au făcut abateri disciplinare și am sesizat Inspecția Judiciară, în momentul în care am constatat că un procuror a greșit, am sesizat Inspecția Judiciară. Eu alte pârghii legale în astfel de situații nu am la îndemână”, a spus procurorul-șef al DNA.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Nu suspectez rea intenție, nu am niciun fel de aprecieri până nu am un răspuns din partea Inspecției Judiciare care este obligată să verifice ce s-a întâmplat. Este o situație pe care nu ne-o dorim, nu ne-am dorit-o, cu siguranță poate să arunce o urmă de îndoială asupra a ceea ce fac procurorii DNA, dar este un caz izolat şi nu trebuie să generalizăm. Procurorii din DNA îşi fac treaba, lucrează corect. Nu ştim dacă în acest caz s-a lucrat cu rea credinţă sau nu, pentru că este o cercetare disciplinară în curs. Nu cred că există instituții perfecte care să lucreze cu oameni perfecți. Important este cum te raportezi când ai o problemă”, a precizat Laura Codruța Kovesi.
Procurorul-şef al DNA a mai spus că în cele patru dosare Microsoft au fost dispuse măsuri asigurătorii până la concurenţa întregului prejudiciu - 62,5 milioane de euro şi 22 de milioane de dolari. „În momentul în care se vor fi finaliza dosarele în instanţă, vom vedea dacă va fi recuperat acest prejudiciu. Nu este adevărat că prejudiciul nu va fi recuperat”, a mai susţinut Kovesi.
Parchetul General a anunţat vineri că, după o informare primită din partea şefei DNA, a sesizat încă din 20 septembrie 2017 Inspecţia judiciară în legătură cu instrumentarea dosarului Microsoft, în care pentru şapte miniştri a fost dispusă clasarea cauzei.
„În data de 20 septembrie 2017 - pe baza actelor înaintate de către conducerea DNA anterior, respectiv pe 5 septembrie 2017 - procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat, în calitate de titular al acţiunii disciplinare, Inspecţia Judiciară cu privire la săvârşirea abaterii disciplinare prev. de art. 99 lit. t coroborat cu art. 991 alin. (1) şi (2) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă) de către procurorul Moraru Iorga Mihaela. Sesizarea priveşte mai multe aspecte, printre care şi modul de instrumentare a cauzei menţionate anterior”, precizează Parchetul.
Oamenii de afaceri Dinu Pescariu şi Claudiu Florică au fost trimişi în judecată, joi, de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticotupţie (DNA), pentru spălare de bani.
Totodată, DNA a anunţat finalizarea dosarului Microsoft şi face bilanţul soluţiilor dispuse până în acest moment, anunţând că s-a dispus clasarea clauzei faţă de şapte foşti miniştri - Daniel Funeriu, Ecaterina Andronescu, Alexandru Athanasiu, Dan Nica, Silvia Ţicău, Mihai Tănăsescu şi Şerban Mihăilescu. În cazul lui Funeriu cauza a fost clasată pentru că fapta nu există, iar în celelalte şase cazuri a intervenit prescripţia.
De asemenea, DNA a anunţat că referitor la „împrejurarea că faţă de unele fapte s-a dispus efectuarea urmăririi penale in personam după împlinirea termenului de prescripţie, dar şi cu privire la alte aspecte legate de modul de efectuare/neefectuare a unor acte, la data de 17 iulie 2017, procurorul şef al DNA a solicitat Inspecţiei Judiciare să facă verificări sub aspectul respectării normelor de procedură penală de către procurorul de caz care a instrumentat iniţial această cauză, pentru a se stabili dacă au fost sau nu săvârşite abateri disciplinare”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
