Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a precizat că instituția pe care o conduce are în lucru peste 7.600 de dosare penale. Este imposibil de spus numărul persoanelor implicate, dar este cert că toate dosarele vizează corupția la nivel înalt.
„Exact astăzi avem peste 7.600 de dosare penale aflate în lucru. Așa cum spune și competența prevăzută în lege, toate aceste dosare vizează corupția la nivel înalt. Nu pot să vă dau un număr câți sunt demnitari sau câte persoane cu funcții importante, pentru că noi ținem statistica în funcție de infracțiunile care se comit, și acestea se referă la corupția la nivel înalt”, a precizat Kovesi, într-un interviu acordat Agerpres.
Procurorul-șef al DNA susține că, în prezent, nu există probleme de legislație care să împiedice activitatea anchetatorilor, dar că votul pe care parlamentarii îl dau în cazul miniștrilor și foștilor miniștri poate bloca justiția. „Dacă ne referim la ultimele evenimente, putem să spunem că da, există acea problemă a imunităților, în special a imunităților care vizează miniștri sau foști miniștri care sunt suspectați de fapte care sunt săvârșite în timpul mandatului și care au imunitate pe viață. În astfel de situații, activitatea noastră este blocată dacă printr-un vot în Parlament de exemplu, nu se autorizează și nu se votează pentru începerea urmării penale. Da, în astfel de cazuri, justiția este blocată de un vot politic”, a declarat Kovesi.
Dosarul lui Gabriel Oprea și așa-numitul dosar „Votul din diaspora”, în care este implicat ex-ministrul de Externe Titus Corlățean, sunt două exemple de anchete blocate printr-un vot al aleșilor.
Dosarul lui Gabriel Oprea și așa-numitul dosar „Votul din diaspora”, în care este implicat ex-ministrul de Externe Titus Corlățean, sunt două exemple de anchete blocate printr-un vot al aleșilor. „În ambele cazuri a fost o voință politică ce a oprit o anchetă judiciară, lucru care nu ar trebui să se întâmple”, a precizat Kovesi, evitând însă să se pronunțe pe tema existenței unui conflict între puterile statului.
Întrebată dacă anchetele DNA au fost afectate de decizia Curții Constituționale privind realizarea interceptărilor, procurorul-șef al DNA a răspuns: „Este prematur să spun dacă au fost afectate sau nu. După publicarea deciziei Curții Constituționale, toate interceptările s-au realizat prin intermediul serviciului tehnic al DNA”. Potrivit lui Kovesi, la finalul anului 2016 se va putea afla câte din interceptările realizate înaintea deciziei CCR au fost anulate de către instanțe.
Șefa DNA a mai precizat, în interviul acordat Agerpres, că procurorii anticorupție sunt îngrijorați de „efectele dramatice pe care le are corupția” și nu de „atacurile pe care le fac persoanele cercetate”.