Judecătorul CEDO Corneliu Bîrsan reclamă abuzurile la care sunt supuși el și soția sa

După un an și șapte luni de la declanșarea scandalul în care a fost implicată soția sa, magistrat la instanța supremă, urmărită penal pentru trafic de influență, Corneliu Bîrsan, judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) acuză autoritățile române de abuzuri continue față de familia sa.

„Nu e de conceput ca unor oameni care fac împreună 85 de ani de justiție să li se întâmple așa ceva”, a spus Corneliu Bîrsan.

Judecătorul Corneliu Bîrsan a acuzat procurorii că i-au încălcat imunitatea diplomatică. Bîrsan susţine că i s-a făcut o percheziţie ilegală, deşi are imunitate diplomatică, pentru că este magistrat la CEDO, dar percheziţia nu-l viza, iar casa era proprietatea lui.

De asemenea, judecătorul a vorbit marți seară, într-o emisiune televizată, a vorbit şi de ascultarea telefonului şi a discuţiilor pe care le avea cu soţia sa, ascultări făcute în baza unui mandat de siguranţă naţională.

Domiciliul comun, invocat la contestarea perchezițiilor

Judecătoarea Gabriela Victoria Bîrsan a fost audiată, în noiembrie 2001, la sediul Direcției Naționale Anticorupție, după ce în 10 octombrie 2011, procurorii DNA au anunțat că efectuează acte de urmărire penală faţă soția lui Corneliu Bîrsan, pe atunci preşedinte al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a ÎCCJ, pentru trafic de influență, și față de o a doua judecătoare supremă, Iuliana Pușoiu, precum și față de o avocată din Baroul București și un om de afaceri.

„Potrivit rezoluţiei de începere a urmăririi penale, în perioada mai 2010 – mai 2011, învinuitele Bîrsan Gabriela Victoria şi Puşoiu Iuliana au primit, în mod repetat, de la învinuiţii Gherbovan – Silinescu Claudia şi Chiriac Gabriel, diferite foloase reprezentând bijuterii, contravaloarea unor bilete de avion şi plata cazării pentru diferite deplasări în străinătate, suportarea cheltuielilor ocazionate de organizarea unor petreceri la restaurant, asigurarea folosinţei gratuite a unui apartament situat în Paris – Franţa. Foloasele respective au fost primite în schimbul facilitării soluţionării favorabile a unor dosare aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal”, arăta DNA.

DNA a efectuat percheziții la domiciliul judecătoarei Bîrsan, după ce au primit avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în 6 octombrie. Ulterior, avocatul familiei Bîrsan a solicitat membrilor CSM să revoce în tot şi cu efect retroactiv hotărârea de autorizare a percheziţiei efectuate de DNA la domiciliul său şi al soţiei sale. După ce a demonstrat că locuinţa percheziţionată este domiciliul comun al ambilor magistraţi, avocatul judecătorului Corneliu Bârsan a invocat prevederile CEDO, potrivit cărora judecătorii CEDO, dar şi soţiile lor, se bucură de privilegiile şi imunităţile acordate, conform dreptului internaţional, trimişilor diplomatici. Plângerea a fost respinsă la acea dată de CSM.

Situația familiei judecătorului CEDO a ajuns și în presa internațională. DailyMail scria, în octombrie 2011, că Bîrsan „îşi foloseşte imunitatea ca scut pentru a-şi apăra soţia”.

S-a recuzat din cauzele care provin din România

Judecătorul Corneliu Bîrsan s-a recuzat din toate cauzele care provin din România, în luna noiembrie a anului 2011, ca urmare a scandalului în care a fost implicată soția sa, judecătoarea Gabriela Victoria Bîrsan, fostă președintă a secției de contencios a Înaltei Curți de Casație și Justiție, implicată într-un scandal de corupție. Astfel, în cele mai recente cauze în care România a fost condamnată, Bîrsan a fost înlocuit de judecătorul ad-hoc Mihai Poalelungi, reprezentantul Republicii Moldova.

Conform unui comunicat de presă transmis de Ministerul Afacerilor Externe, în 7 noiembrie, Corneliu Bîrsan nu mai intră în completele care judecă dosare originare din România.

„Astăzi, 7 noiembrie 2011, Ministerul Afacerilor Externe a fost informat de către grefierul Curţii Europene a Drepturilor Omului asupra faptului că judecătorul român, domnul Corneliu Bîrsan, a solicitat preşedintelui Curţii, Sir Nicolas Bratza, să se abţină pentru o perioadă de timp de la judecarea cauzelor româneşti. În mesaj se arată că, la data de 4 noiembrie 2011, preşedintele Curţii, întemeindu-se pe articolele 28 şi 29 din Regulamentul Curţii, a acceptat cererea judecătorului român. În acest context, domnul judecător Mihai Poalelungi a fost desemnat în calitate de judecător ad-hoc pentru cauzele româneşti, decizie aplicabilă începând cu data de 7 noiembrie 2011”, se arăta în comunicatul MAE.

De 14 ani la CEDO

Corneliu Bîrsan a fost numit prima dată judecător CEDOîn 1998, pentru un mandat de trei ani. În 2001, a mai primit un mandat de șase ani, apoi, în 2007, pentru încă unul de șase.

Judecătorul își încheie mandatul în acest an. Oricum, el împlinește 70 ani, pe 16 decembrie, și nu ar mai fi putut rămâne judecător la CEDO.

Între timp, a fost introdus un alt tip de mandatul de judecător la CEDO, de 9 ani, și a fost limitat la unul singur posibil.

Numirea judecătorului român la CEDO e reglementată prin art. 5 din OUG nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fața CEDO, actualizată în 2008.

Potrivit articolului de lege, desemnarea candidaților în numele României pentru funcția de judecător al Curții se face de Guvern, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în urma audierii persoanelor propuse de membrii acestuia din rândul juriștilor cu mare prestanță morală și civică, cu reputație profesională recunoscută, cu avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale ale Camerei Deputaților și al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, al Comisiei pentru drepturile omului și minorități ale Senatului.

Comisiile reunite vor audia candidații propuși, în ședință comună. Convocarea Consiliului Superior al Magistraturii se face de ministrul justiției, care va prezida lucrările acestuia, fără a participa la vot.