În ce condiții pot fi legile justiției contestate din nou la CCR. Explicațiile lui Augustin Zegrean

Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a explicat la Digi24 în ce condiții poate fi din nou sesizată CCR în cazul unor legi care au fost deja contestate la acest for. Declarațiile lui vin în contextul în care președintele Klaus Iohannis a anunțat că va trimite înapoi la judecătorii constituționali cele trei legi ale justiției și că va sesiza și Comisia de la Veneția în privința lor.

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

„E dreptul președintelui să facă acest lucru. Dacă președintele întoarce legea în Parlament și se modifică ceva, poate din nou să fie sesizată Curtea Constituțională. E un mijloc al președintelui de a obliga să se adopte legile curate, frumoase și constituționale. Sesizarea Comisiei de la Veneția trebuia făcută de mult, pentru că acolo sunt doar patru sesiuni pe an. Între sesiuni e mai greu să primești un răspuns de la ei”, a spus Augustin Zegrean.

În opinia sa, președintele și-a schimbat decizia privind sesizarea Comisiei de la Veneția după ce a văzut că „se insistă în aceeași modalitate de adoptare a legilor și în aceleași texte. A crezut că se va ține seama de ce spune el, de ce spune Curtea Constituțională, dar se pare că nu”.

Zegrean a comentat și declarațiile președintelui Comisiei speciale din Parlament pentru legile justiției, fostul ministru Florin Iordache, potrivit căruia avizul Comisiei de la Veneția nu este necesar, pentru că opinia acestei comisii este inclusă în deciziile CCR.

„Spune cam mult, când spune asta. Deciziile CCR nu înglobează părerile Comisiei de la Veneția. Curtea ține seama de ele. Dar e greu de spus dacă Comisia de la Veneția are anumite îndrumări. Ce spune președintele Comisiei nu e corect. L-am auzit mereu spunând că nu fac altceva decât să pună legile în acord cu deciziile CCR. Nu e adevărat deloc. În materie penală, Curtea nu a adoptat decât 3-4 decizii, restul sunt în procedura penală, unde nu e obigatoriu să modifice. Curtea a scos anumite texte din procedura penală. În locul acelora ce să pună? S-a făcut o punere de acord a legislației penale cu deciziile Curtii în timpul Guvernului Cioloș, a fost o ordonanță de urgență foarte mare, cu 80-90 de articole. Trebuie să găsești să dai vina pe cineva”, a spus Augustin Zegrean.

Fostul șef al CCR a mai explicat că judecătorii constituționali vor verifica articolele sesizate de președinte.

„Modul de sesizare e prevăzut în lege. Trebuie să te încadrezi în ea, pentru că CCR nu se poate sesiza din oficiu în nicio situație, cu execpția modificărilor de Constituție. În rest, dacă legea vine la Curte, chiar dacă CCR observă că sunt articole care sunt neconstituționale, dacă nu e sesizată cu privire la ele nu se poate pronunța. Este și o tehnică în care se spune că întreaga lege e neconstituțională în întregime și încearcă să motiveze pe această susținere. Poate face și asta. Și atunci Curtea e obligată să reanalizeze întreaga lege”, a mai spus Zegrean.