ICCJ respinge proiectul privind Legile Justiţiei: Parlamentul să-l trimită înapoi la minister
Instanța supremă cere Parlamentului să trimită proiectul de modificare a Legilor Justiţiei înapoi la Ministerul Justiţiei. Cristina Tarcea, președintele ICCJ, arată că proiectul nu a beneficiat de transparență și, mai important, ar exista nereguli cu privire la discutarea proiectului în Comisia specială condusă de Florin Iordache.
„Proiectul legilor justiţiei a constituit un amplu subiect de discuţie în spaţiul public în ultima perioadă şi este normal să fie aşa din moment ce o societate democratică nu poate funcţiona fără o justiţie puternică şi independentă.
Independenţa şi eficienţa sistemului judiciar au fost exigenţe pe care România a trebuit să le îndeplinească şi, în acest context, trebuie subliniat faptul că, la momentul aderării României la Uniunea Europeană, a fost instituit Mecanismul de cooperare şi verificare (MCV) pentru a remedia deficienţele reformei sistemului judiciar şi pentru a combate corupţia.
În ultimul raport al Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu, se subliniază că pentru îndeplinirea obiectivelor de referinţă ale mecanismului este nevoie de „o combinaţie de măsuri legislative şi instituţionale”.
Or, aceasta presupune în primul rând transparenţă, cooperare şi dialog interinstituţional. De asemenea, mecanismul adoptării legilor, indiferent care ar fi obiectul acestora de reglementare, presupune respectarea dispoziţiilor legale în baza cărora acest mecanism funcţionează.
Ieri, ministrul justiţiei, invitat al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului, a anunţat ca deşi urma să vadă procedura de urmat, a luat act că trebuie să prezinte proiectul în faţa acestei comisii.
Întregul parcurs al propunerilor de modificare a Legilor nr. 303, 304 şi 317 adoptate în anul 2004, demonstreaza că nu a existat transparenţă, cooperare şi dialog interinstituţional şi că nu au fost respectate dispoziţiile legale care reglementează mecanismul de elaborare şi adoptare a actelor normative,
Astfel, potrivit art. 74 alin. 1 din Constituţia României, iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.
Este de notorietate faptul că Ministerul Justiţiei şi-a asumat iniţiativa legislativă, urmând să propună Guvernului modificările celor trei legi. În acest scop au avut loc dezbateri publice şi s-a iniţiat procedura de avizare.
Constat că, în loc să fi finalizat procedura pe care şi-a asumat-o, Ministrul Justiţiei a luat act că trebuie să prezinte propunerile sale Comisiei speciale comune, constituită în baza Hotărârii nr. 69 adoptată de Camera Deputaţilor şi Senat la 27 septembrie 2017 şi publicată în Monitorul oficial al României nr. 776 din 29 septembrie 2017.
Din declaraţia publică a iniţiatorului, făcută ieri în Parlament, nu rezultă în ce calitate şi în baza cărei proceduri ministrul a înaintat propunerile sale Comisiei speciale.
Este adevărat că, potrivit art. 27 alin. 2 din Legea nr. 24/2000, în cazul proiectelor unor legi complexe, care interesează domeniul de activitate al justiţiei, se pot constitui comisii de elaborare, dar numai la nivelul Ministerului Justiţiei, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul propunerilor de modificare a legilor justiţiei, asumate de acest minister.
De asemenea, este adevărat că prin Hotarârea nr. 69/2017 invocată mai sus s-a constituit Comisia specială comună pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, dar obiectivele acesteia sunt strict stabilite prin art. 1 şi vizează modificarea codurilor în materie civilă şi penală. Doar lit. j) a art. 1 prevede ca obiectiv transmiterea către Comisia specială a tuturor actelor normative cu incidenţă asupra justiţiei, dar nu a oricăror acte, ci doar a celor aflate deja în procedură parlamentară.
De aceea, înaintea oricăror discuţii privind conţinutul modificărilor propuse, se impune clarificarea cadrului legal în baza căruia vor fi discutate, pentru că adoptarea unor acte normative - cu atât mai mult atunci când este vorba despre legile justiţiei - presupune rigoare, transparenţă şi previzibilitate.
Prin urmare, solicit preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului României şi comisiei speciale să permită finalizarea procedurii legale pe care şi-a asumat-o ca iniţiator Ministerul Justiţiei şi să retrimită acestuia proiectul în vederea finalizării sale.
Este singura soluţie care ar asigura edictarea unor reglementări realiste, deoarece statutul magistratului, organizarea şi funcţionarea instanţelor, precum şi a Consiliului Superior al Magistraturii presupun analize şi studii de impact care nu au fost făcute până în prezent şi care, potrivit legii, nu se pot realiza decât prin ministerele de resort”, se arată în scrisoarea semnată de Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie.
Ieri, Liviu Dragnea, președintele PSD, declara că susține că proiectul de modificare a legilor justiției și că acesta va fi adoptat în Parlament cu sau fără existența unui punct de vedere scris al Comisiei de la Veneția cu privire la modalitatea de numire a procurorilor-șefi. El nu a făcut referire însă la punctul de vedere al Comisiei cu privire la pragul la abuzul în serviciu. USR arată că PSD și ALDE au refuzat să ceară Comisiei de la Veneția un punct de vedere cu privire la această infracțiune.
„Sugestia introducerii unui prag pentru abuzul în serviciu vine de la Curtea Constituțională a României, care a făcut trimitere, în mod abuziv, la o recomandare a Comisiei de la Veneția. Comisia de la Veneția a clarificat, la solicitarea jurnalistului Liviu Avram, că pragul la care a făcut refereire este unul ce ține de gravitatea faptei și nu unul valoric. USR va lupta pentru a opri nouă tentativă a PSD de a schimba definiția abuzului în serviciu și de a-l scăpa pe Liviu Dragnea de procesul în care este judecat pentru această infracțiune”, preciza comunicatul USR.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
