Apar noi date pe tema interceptărilor făcute în România în ultimii ani. Curtea supremă a dezvăluit, astăzi, câte cereri de supraveghere a unor persoane, pentru motive care țin de securitatea națională, a aprobat sau a respins în ultimii nouă ani. Este vorba de peste 26 de mii de solicitări de ascultare sau de prelungire a unor autorizații, din care doar două au fost respinse.
Datele instanței supreme se referă la perioada ianuarie 2009 – mai 2018,iar în acestă perioadă au fost cerute la ICCJ aprobări în baza Legii securității naționale, în 25.445 de situații.
Pentru perioada 2009-2013, datele defalcate furnizate de curtea supremă vizează cel puțin 3.000 de astfel de solicitări în fiecare an.
Pentru perioada 2014-mai 2018, datele arată o ușoară descreștere – între 2.000 și 3.000 de solicitări pe an.
Au fost și solicitări respinse – una în 2015, una în primele luni ale acestui an.
Înalta Curte nu poate furniza date referitoare la numărul de persoane supravegheate în baza Legii securității naționale, ci doar numărul de solicitări.
O astfel de solicitare poate viza o persoană sau mai multe.
Datele SRI au fost date publicității la începutul acestei luni și vizează o altă perioadă – decembrie 2004-februarie 2016, când au fost făcute 28.748 de propuneri, iar în baza acestora ar fi fost restrânse drepturi și libertăți pentru 20.907 persoane, potrivit SRI.
Aceste informări vin după ce președintele comisiei SRI din Parlament, Claudiu Manda, vorbea, la finalul lunii trecute, despre aproape 6 milioane de români care ar fi fost interceptați, având în vedere numărul de mandate emise atât în baza Legii securității naționale, cât și în baza legislației penale – peste 311.000 de solicitări.