Un judecător american a stabilit luni că gigantul internetului Google deţine un monopol ilegal în materie de căutare online, în special prin contracte în care motorul de căutare este impus ca prestabilit. Google a raportat venituri anuale de peste 300 miliarde de dolari, generate în principal de anunţurile publicitare din motorul de căutare
ACTUALIZARE Google (divizie a Alphabet Inc) a monopolizat în mod ilegal piaţa motoarelor de căutare prin tranzacţii exclusive, a stabilit luni un judecător federal, ceea ce reprezintă o victorie a autorităţilor SUA în primul caz major antitrust contra unui gigant din domeniul tehnologiei, din ultimele peste două decenii, transmite Bloomberg.
Judecătorul Amit Mehta din Washington a spus că plăţile Google de 26 miliarde de dolari pentru ca motorul său de căutare să fie opţiunea implicită pe smartphone-uri şi browserele web a blocat efectiv orice alt competitor să aibă succes pe piaţă.
„Acordurile de distribuţie ale Google blochează o parte substanţială din piaţa generală a serviciilor de căutare şi afectează oportunităţile rivalilor de a concura”.
Prin monopolizarea distribuţiei pe telefoane şi browsere, Google a putut majora semnificativ preţurile la publicitatea online, fără consecinţe, susţine Mehta în sentinţa de 286 de pagini.
„Probele din proces au stabilit clar că puterea de monopol a Google, menţinută prin acorduri exclusive de distribuţie, a permis Google să majoreze preţurile reclamelor fără orice restrângeri competitive importante”, a stabilit judecătorul.
Guvernul a precizat că Google a plătit miliarde de dolari către Apple, Samsung Electronics şi alte companii pentru ca motorul său de căutare să fie opţiunea implicită pe smartphone-uri şi browserele web. Această poziţie implicită a permis Google să construiască cel mai folosit motor de căutare din lume şi a alimentat venituri anuale de peste 300 miliarde de dolari, generate în principal de anunţurile publicitare de căutare.
La închiderea şedinţei de luni a Bursei de la New York, acţiunile Alphabet înregistrau un declin de aproape 4,5%, la 159,25 dolari, în timp ce titlurile Apple Inc au scăzut cu 4,8%, la 209,27 dolari.
Google a anunţat că intenţionează să conteste decizia.
Mehta a descoperit că Google nu are un monopol pe piaţa generală a publicităţii în motoarele de căutare, iar concurenţi ca Amazon.com Inc, Walmart Inc şi alţi retaileri au început să ofere reclamă legată de căutările online pe propriile website-uri.
Dar Google are un monopol la anunţurile publicitare de căutare, care apar în partea superioară a paginii cu rezultatele căutării, pentru atragerea utilizatorilor către website-uri, a stabilit judecătorul.
ACTUALIZARE „Google este monopol şi a acţionat ca atare pentru a-şi menţine monopolul”, a scris judecătorul Amit Mehta din Washington D.C. în decizia sa, potrivit AFP și Reuters, preluate de Agerpres.
Decizia vine după ce în 2020 Departamentul american al Justiţiei a dat în judecată Google pentru menţinerea unui monopol ilegal şi poziţie dominantă de natură să-i afecteze pe consumatori.
Compania Alphabet, care deţine Google, a afirmat că va face apel la această decizie.
Ministrul american al justiţiei Merrick Garland a salutat în schimb o „victorie istorică pentru poporul american”, subliniind că „nicio companie, indiferent cât de mare sau influentă, nu este deasupra legii” şi că departamentul său „va continua să aplice viguros legislaţia antitrust”.
Știrea inițială
Departamentul de Justiție al SUA (DOJ) și mai mulți procurori generali ai unor state americane au dat în judecată Google. Ei acuză compania că a preluat controlul asupra a aproximativ 90% din piața căutărilor online, potrivit Newsweek.
Magistrații din Departamentul Justiției spun că Google ar fi plătit miliarde de dolari către marile companii pentru ca gigantul să devină furnizorul implicit de căutare pe smartphone-uri și browsere web și impiedică astfel alte companii să concureze.
Nu a fost luată încă o decizie în acest caz. Este posibil ca judecătorul să vină cu recomandări despre cum Google ar trebui sa încheie contracte cu alte companii sau ar putea merge mai departe. De asemenea, compania Google poate face apel la sentință, iar decizia finală ar putea fi luată de Curtea Supremă a Statelor Unite.
Google va contesta decizia, potrivit președintelui său pentru afaceri globale, Kent Walker, care într-o declarație a citat părți ale hotărârii în care Mehta a descris motorul de căutare al companiei ca fiind superior concurenților săi.
„Această decizie recunoaște că Google oferă cel mai bun motor de căutare, dar concluzionează că nu ar trebui să ni se permită să-l facem ușor disponibil”, a spus Walker.
Judecătorul Mehta a numit luni procedurile companiei „remarcabile” și a lăudat calitatea atât a procurorilor cât și a avocaților companiei în hotărârea sa, menționând că milioane de pagini și petabyți de date au schimbat imaginea de ansamblu în timpul anchetei, potrivit The Guardian.
Apărarea Google s-a bazat pe argumentul că oferă pur și simplu un serviciu mai bun consumatorilor decât alte motoare de căutare. Avocații companiei au indicat produse precum Bing de la Microsoft ca fiind inferioare celor de la Google și au susținut că faptul că Google este motorul implicit pe dispozitive nu constituie încălcări ale antitrust. Ei au susținut, de asemenea, că Mehta ar trebui să adopte o definiție mai largă a pieței de căutare, prezentând Google doar ca unul dintr-o gamă de servicii pe care oamenii le folosesc pentru a căuta pe internet - unul care include alți giganți tehnologici precum TikTok și Amazon.
Un alt punct de dispută în timpul procesului a fost istoricul Google de ștergere a comunicațiilor interne și de a avea chat-urile setate automat pentru a nu păstra istoricul mesajelor. Guvernul a susținut că Google ar fi șters în mod intenționat mesaje care i-ar putea fi nefavorabile în timpul procesului, acuzație pe care Google a negat-o.
Google este cel mai popular motor de căutare din lume. Un studiu realizat de firma de investiții BOND a arătat că Google procesează aproximativ 8,5 miliarde de căutări pe zi, ceea ce reprezintă aproximativ dublul numărului de căutări pe care le efectua în urmă cu 12 ani.
Editor : Andreea Burghelea
