EXPERT ÎN SECURITATE NAŢIONALĂ, LA Digi24: În România nu trebuie să dai cu bomba, multe obiective se obţin prin corupţie

Dejucarea atentatului cu bombă nu a fost deloc o misiune uşoară. A implicat luni bune de filaj, frânturi de informaţii puse cap la cap şi un risc uriaş asumat de ofiţeri în momentul în care au decis să îi încătuşeze pe atacatori, care ar fi putut detona bomba în orice clipă.

Pasul următor în anchetă: Expertiza Institutului de Criminalistică

Dispozitivul exploziv de la Piatra Neamţ a fost adus în Capitală pentru a fi analizat. Experţii Institutului de Criminalistică vor studia bomba artizanală şi vor putea stabili exact în ce mod urma să fie detonată, din ce era compusă şi care ar fi fost urmările exploziei care nu a mai avut loc.

Un raport de expertiză va fi înaintat în acest sens procurorilor care instrumentează dosarul penal, reprezentând o probă importantă în construcţia cazului. Datele obţinute până acum arată că dispozitivul urma să fie detonat pe bază de Semtex, un explozibil plastic cu o putere destul de mare. Se bănuieşte că materialul a fost adus din străinătate, surse posibile fiind Ucraina sau Republica Moldova.

Citiţi şiATACUL DE LA PIATRA NEAMŢ. Cei cinci suspecţi au fost arestaţi preventiv

Hari Bucur Marcu, expert în securitate naţională, confirmă la Digi24 că materialul este un exploziv puternic. „Însă depinde foarte mult de cum e amplasată o asemenea încărcătură explozivă ca să producă pagube. Dacă (spaţiul) e liber, o asemenea cantitate probabil ar face pe trotuar o groapă de 20 de centrimetri adâncime şi jumătate de metru lăţime şi ar sparge geamurile din jur. Dacă o pune sub maşină, maşina e clar făcută praf şi transformată în schije. Poate provoca pagube în jur pe o rază probabil de câteva sute de metri. Amplasată în subsolul unui bloc însă, ar fi făcut pagube serioase blocului.”

De la crimă organizată la terorism. Hari Bucur Marcu: „România nu e foarte interesantă pentru terorişti. Nu e o posibilă ţintă pentru că multe din obiective se pot obţine prin corupţie şi atunci nu mai e nevoie să dai şi cu bomba. Pentru că ai cumpărat direct”

În contextul cazului de la Piatra Neamţ, expertul intervievat la Digi24 a atins şi chestiunea atacurilor teroriste, unde SRI a făcut „o treabă excelentă”. Eldetaliază activitatea de combatere a ameninţărilor de acest tip: „Nu vorbim de o singură activitate, sunt trei: una e deculegere de informaţii, alta e de protejare a explozibililor, de control al armamentului, şi mai e protecţia populaţiei. Când e vorba de bani ne uităm doar la efecte, dar e important să pui banii unde trebuie. Până acum, în ceea ce priveşte gestionarea informaţiilor, SRI a făcut o treabă excelentă. De aia nu prea avem atacuri concrete de terorism: pentru că au fost dejucate înainte.”

Dar România nu reprezintă o ţintă serioasă a atentatorilor, atâta timp cât corupţia funcţionează: „România nu e foarte interesantă pentru terorişti. Nu e o posibilă ţintă pentru că multe din obiective se pot obţine prin corupţie şi atunci nu mai e nevoie să dai şi cu bomba. Pentru că ai cumpărat direct.”

Expertul dă asigurări că, „în principiu, România e protejată bine. Sigur, în condiţiile în care apare o nouă ţintă cum e structura de la Deveselu ar trebui să apară şi o nouă ameninţare. Dar e exact pe dos. Caracterul de membru NATO şi parteneriatul cu SUA reprezintă potenţatori de putere şi de protecţie a României faţă de ameninţare, protecţia e de câteva zeci de ori mai mare.”

De asemenea, România nu este o ţintă bună pentru terorişti pentru că „gestionarea informaţiilor e foarte bună. Există un centru de procesare a informaţiilor din regiune, colaborări multilaterale între serviciile de informaţii româneşti şi cele străine. Şi nu e foarte scumpă. Practic, plăteşti omul” care furnizează informaţiile.

Marile probleme, legate inclusiv de bani, se găsesc la protecţia populaţiei, spune Hari Bucur Marcu, „ceea ce presupune pregătirea celor care fac protecţia. Arestarea celor trei - se vedea şi din tonul celor care au făcut arestarea - era pentru prima oară când făceau aşa ceva. Nu au făcut niciodată un antrenament pentru asta. E nevoie ca astfel de activitate să nu aibă nici un fel de improvizaţie, pe când ei improvizau atunci. Pregătirea asta înseamnă bani.”

„Când lucram la NATO aveam pe birou un mic algoritm - ce se întâmplă dacă sună telefonul şi primesc o ameninţare cu bombă. Şi aveam deja algoritmul şi populaţia ştia câteva elemente de protecţie incipientă”, mai spune expertul.

Eficienţă în ciuda bugetelor mici

Georgian Pop, preşedintele Comisiei pentru controlul parlamentar asupra activităţii SRI, laudă la rândul său performanţa oamenilor implicaţi în acţiunea de vineri dimineaţă, o reuşită a colaborării între instituţiile responsabile.

„Am constatat că o cooperare interinstituţională bună poate să prevină şi să anihileze un dezastru. Trebuie felicitaţi oamenii care au reuşit evitarea lui ieri. Pe de o parte, acţiunea anti-teroristă a fost eficientă. Pe de altă parte, acţiunea structurilor de combatere a crimei organizate ar trebui îmbunătăţite, mai ales în Piatra Neamţ. Trebuie mai multă eficienţă. Deci nemulţumirea oamenilor e pe undeva justificată”, consideră preşedintele comisiei.

Ca şi Hari Bucur Marcu, Georgian Pop apreciază activitatea Serviciului Român de Informaţii: „Trebuie felicitat SRI (Serviciul Român de Informaţii) pentru că a prevenit producerea în România a unor atentate teroriste.” În ciuda dificultăţilor pe care le întâmpină statele Uniunii Europene în perioada de criză, „instituţiile de profil au fost eficiente”, chiar şi cu bugete reduse, mai spune Pop. „Întotdeauna necesităţile sunt mai mari decât ce poate oferi bugetul, mai ales în criză. Dar dacă ne uităm, instituţiile de profil au fost eficiente.”

Aceasta în condiţiile în care tehnologia este la fel de bună pentru oamenii de bună credinţă ca şi pentru infractori, consideră oficialul: „Dacă ne uităm în ultimii zece ani, asistăm la o expansiune fără precedent a tehnologiei, iar de beneficii nu se bucură doar oamenii corecţi, ci şi infractorii şi teroriştii. Pentru ca un serviciu de informaţii să aibă posibilitatea să anihileze aceste ameninţări are nevoie de bani. Şi de multe ori profesionalismuloamenilor face să fie eficienţi chiar dacă dotările de tip tehnic nu sunt tot timpul în pas cu tehnologia”, conchide Pop.