Cristina Guseth, director la Freedom House România, a arătat că aceste coduri reprezintă un contract între cetățeni și stat, iar problemele din noile coduri au fost semnalate inclusiv de rapoartele de monitorizare MCV. În forma actuală, ele „aruncă la gunoi munca procurorilor” pentru că mulți condamnați, cu precădere politicieni, ar putea scăpa, atrage atenția Cristina Guseth. În cazurile tipice de corupție, de obicei există un denunțător, care indică un nume, iar ancheta nu poate începe in rem, ci in persona, caz în care suspectul trebuie anunțat că ar putea fi interceptat și în felul acesta este pusă în pericol investigația. La fel s-ar întâmpla și în cazul unor comisii rogatorii din străinătate.
Profesorul de drept constituțional Ioan Stanomir spune că era timpul pentru o modernizarea a codurilor, însă ele sunt subminate de o serie de detalii, de „chichițe” și au generat o „dispută stupidă între președinte și premier”, toate acestea nefiind semne că apartenența nostră europeană este onorată. Este o dispută perdantă pentru întreaga socitate. Codurile trebuiau modificate de ieri, acum soluția propusă de Ministerul Justiției este tardivă, spune Stanomir.
Europarlamentarul PDL Monica Macovei spune că în mare parte noile coduri sunt foarte bune, dar semnalează, la rândul său, existența unor „chichițe” care arată, în opinia sa, că este continuată acțiunea politică a USL de „a-și băga pixul” ca să-și scape politicienii penali. Monica Macovei susține că fostul senator liberal Toni Greblă, în prezent membru CCR, este cel care a inițiat articolul prin care suspecții sunt scoși de la interceptări. „Pur și simplu nu a vrut Ponta să asculte de cei care lucrează în justiție”, a conchis europarlamentarul. Ea a mai precizat că și la momentul elaborării codurilor a stat de vorbă cu fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, și i-a spus că nu e OK să fie reduse pedepsele în unele cazuri.
Judecătorul Cristi Danileț, membru CSM, consideră că e bine ca un text să fie redactat astfel încât să nu ridice probleme de interpretare și a reamintit că Ministerul Justiției nu a dat curs solicitării CSM de a fi remediate unele chestiuni neclare.
Gheorghe Iancu, fost avocat al poporului, consideră, de asemenea, că noile coduri au „o serie de găuri care ar trebui să fie acoperite”, iar premierul, în opinia sa, „cam vrea să le acopere”.
În privința controversatului aspect al interceptărilor, Cristina Guseth atrage atenția că nu toată lumea este interceptată. Aceasta este o psihoză pe care o transmit politicienii pentru a se pune la adăpost. Nicio interceptare nu se face fără mandat judecătoresc și, în plus, într-o investigație se strâng și alte probe.
Lăsând loc interpretătărilor, se va ajunge la discrepanțe în deciziile instanțelor, ceea ce e de natură să scadă și mai mult încrederea cetățenilor în justiție, spune Cristina Guseth. „Victor Ponta șie aceste lucruri (...). Faptul că transformă într-un scandal public e un mod de a înșela opinia publică”, a adăugat directorul Freedom House Romania.
„Avem apariția unei justiții independente care deranjează mediul politic. Asta e noutatea. Magistrații și-au câștigat relativ recent această emancipare de sub tutela puterii executive”, a punctat profesorul Ioan Stanomir.
Urmăriți dezbaterile în materialele video de mai sus.