DOSARUL MICROSOFT. DNA despre implicarea Elenei Udrea în cel mai mare dosar de corupție din România
Procurorii spun că, în 2009, în baza înţelegerii cu fostul primar din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, zis Pinalti, şi Gabriel Sandu, Dorin Cocoş ar fi pretins şi primit de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu 9 milioane de dolari.
În schimbul banilor, fostul soţ al Elenei Udrea ar fi urmat să îi influenţeze pe ministrul Telecomunicaţiilor, Gabriel Sandu, şi pe alte persoane din Guvern să se asigure că o anumită firmă va câştiga contractul de licenţe Microsoft.
Compania care ar fi trebuit să primească afacerea - Dim Soft Net - fusese cumpărată de Claudiu Florică. Omul de afaceri urma să asigure distribuţia de licenţe Microsoft, începând din 2009, pentru majoritatea instituţiilor de stat.
Claudiu Florică obţinuse un discount de 65% de la Microsoft, reducere care nu s-ar fi regăsit în costurile plătite de stat. Diferenţa, spun anchetatorii, urma să ajungă în conturile unor oficiali români şi în cele ale unor intermediari.
Ca să-i dea cele 9 milioane de dolari lui Dorin Cocoş, intermediarul Dinu Pescariu ar fi luat o parte din sumă cu împrumut de la Dumitru Nicolae, zis Niro, și de la Gheorghe Stelian, se spune în documentele procurorilor anticorupţie.
Ulterior, fostul tenisman ar fi recuperat banii de la un off-shore controlat de Claudiu Florică.
Astfel: D-Con net a transferat în jur de 14 milioane de euro către Barringwood Investment LTD, care îi aparţinea lui Dinu Pescariu. Din contul acestui off-shore ar fi plecat aproape 4 milioane de euro către un alt off shore, DDLAND OIL Corporation. Banii ar fi urmat să ajungă la Gheorghe Ştefan, pentru influenţa traficată de el.
2,7 milioane de euro au ajuns în conturile ESSIM PARTNERS CORPORATION. Banii ar fi fost destinaţi contribuţiei pe care ministrul Gabriel Sandu a avut-o la încheierea contractului. Ulterior, Gabriel Sandu a făcut un denunţ la DNA, în care a spus că o parte din bani ar fi fost folosiţi în campanii electorale ale PDL.
„La un moment dat (aproximativ un an de la obţinerea mandatului meu de ministru), în plin avânt al campaniilor electorale, europarlamentare şi prezidenţiale, din 2009, mi-a fost comunicat, cred că de Claudiu Florică, dar şi confirmat de şefii mei politici, că în compania Essim Partners, cu scop exclusiv de finanţare a campaniilor electorale sau de recuperarea cheltuielilor de campanie realizate anterior (...), au fost transferaţi aproximativ 2,7 milioane de euro şi că se aşteaptă de la mine, în calitate de lider politic şi ministru, dar şi în baza obligaţiilor ce-mi fuseseră impuse, de a participa activ la derularea acestor campanii, să gestionez aceste fonduri cât mai util şi eficient posibil. Deoarece rămăseseră de onorat obligaţii financiare încă din anul 2009, doresc să precizez că suma respectivă s-a distribuit după cum urmează:
- obligaţii restante, inclusiv compensări ale unor împrumuturi şi cheltuieli aferente campaniei din anul 2008 şi a celor parlamentare;
- obligaţii pentru europarlamentarele din mai - iunie 2009
- obligaţii pentru campania prezidenţială din 2009, poate cea mai scumpă dintre toate, deoarece sumele de bani s-au distribuit atât pentru campania proprie a preşedintelui Traian Băsescu, cât şi pe cea a PDL-ului pentru Preşedinte”, se arată în denunţul lui Gabriel Sandu la DNA.
Alte 2,9 milioane de euro ar fi fost transferate direct în conturile lui Dumitru Nicolae, zis Niro.
2,5 milioane de euro ar fi ajuns la Gheorghe Stelian.
1,9 milioane de euro din conturile lui Dumitru Nicolae, zis Niro, şi cele 2,5 milioane din contul lui Gheorghe Stelian erau bani pentru recuperarea împrumutului dat de cei doi pentru plata lui Dorin Cocoş, spun anchetatorii.
O importantă sumă de bani ar fi ajuns de la Barringwood Investment direct în contul personal al lui Dinu Pescariu. Omul de afaceri a ridicat din bancă, din acest cont, între 2009 şi 2012, peste 4 milioane de euro. Mai exact: 4.160.000 euro.
„Eu am văzut denunţul domnului Gabriel Sandu, spre exemplu. În care înşiruie toată conducerea Partidului Democrat Liberal. Spune acolo de toată lumea, că a dat, că a făcut. La toată lumea spune chestia asta. Domnule, totuşi cineva trebuie să verifice dacă e adevărat sau nu. Nu iei nişte oameni şi ceri arestarea lor, doar pentru că cineva a făcut un astfel de denunţ”, susține Elena Udrea.
Banii pe care Dorin Cocoş i-ar fi primit, spun anchetatorii, ar fi fost, ulterior, folosiţi pentru cumpărarea de terenuri şi construcţia unor clădiri, dar şi pentru creditarea unor societăţi comerciale ce îi aparţineau. De toate tranzacţiile, susţin anchetatorii, ar fi avut cunoştinţă şi Elena Udrea.
Astfel, cei doi foşti soţi ar fi încercat să mascheze sumele de bani primite drept mită: Dorin Cocoş şi Dinu Pescariu au semnat un document din care reieşea că fostul sportiv l-a împrumutat pe omul de afaceri cu 500.000 de euro. Suma apare în declaraţia de avere a Elenei Udrea din anul 2009.
„Mă întreba cineva de ce nu m-am mirat când am auzit că s-a împrumutat cu 500.000 de euro. Păi, cum să mă mir că s-a împrumutat? M-aş fi mirat dacă era angajat pe 1.000 de lei, 2.000 de lei”, susține Elena Udrea.
O altă operaţiune economică fictivă făcută de Dorin Cocoş şi de care Elena Udrea ar fi ştiut este legată de contractarea unui împrumut de 3,26 milioane de euro de la BRD Dorobanţi. Suma a fost folosită pentru cumpărarea unui teren de aproximativ 12.000 de metri pătrați pe malul lacului Griviţa, pe strada Neajlovului.
Terenul şi creditul au fost preluate, în 2010, de Alexandru Faur şi au dispărut din declaraţia de avere a Elenei Udrea. Cunoscut ca un apropiat al lui Gheorghe Stelian, Alexandru Faur a cerut Primăriei sectorului 1 eliberarea unui plan urbanistic zonal pentru ridicarea, pe terenul din strada Neajlovului, a unui imobil cu subsol, parter şi două etaje.
Reporter: Cu domnul Faur Alexandru care locuieşte aici la apartamentul 4 putem sta de vorbă?
Paznic: Nu este acasă.
Cu toate acestea, spun anchetatorii, beneficiarii reali al investiţiei ar fi fost Dorin Cocoş şi Elena Udrea.
Astfel, între aprilie şi iunie 2013, direct, prin intermediul unor apropiaţi şi al societăţii Centrul de Diagnostic Internaţional SRL, Dorin Cocoş a început să cumpere suprafețe importante din imobilul care urma să fie construit pe terenul pe care îl cedase. Asta însemna, spun anchetatorii, că, de fapt, el era adevăratul investitor. Prin încheierea de acte juridice succesive, Dorin Cocoş, susţine DNA, ascundea banii pe care îi câştigase din mită.
Din cele 3,26 de milioane de euro credit, Dorin Cocoş urma să achite 2,1 milioane. Sora lui, Anca Dinu, ar fi achitat deja 200.000 de euro din creditul care, oficial, era pe numele lui Alexandru Faur.
„Acesta este terenul unde urma să fie construit imobilul de patru etaje. În 2013, au fost înregistrate singurele tranzacţii pentru vânzarea spaţiilor care urmau să se construiască aici. La puţină vreme după încheierea tranzacţiilor, procurorii au deschis ancheta în dosarul Microsoft. Ratele la bancă nu au mai fost plătite. Construcţia clădirii nu a mai început. În prezent, BRD a solicitat unui executor scoaterea terenului la licitaţie, sperând că-şi va recupera restul creditului - aproximativ 1,6 milioane de euro”, relatează Sergiu Voicu, reporter Digi24.
O altă metodă de ascundere a banilor, se arată în documentele DNA, ar fi fost creditarea propriilor societăţi comerciale cu bani. O astfel de tranzacţie, în valoare de 540.000 de lei plus TVA, a fost către societatea Clamari Trading Impex. Creditarea firmei de către Dorin Cocoş apare în declaraţia de avere a Elenei Udrea din anul 2009.
O altă tranzacţie care nu apare în actele oficiale a fost creditarea de către Dorin Cocoş a societăţii Eurohotels Internaţional Company, în anul 2010. Banii, spun procurorii anti-corupţie, ar fi ajuns în conturile societăţii, dar nu ar fi fost trecuţi în declaraţia de avere a Elenei Udrea, aşa cum ar cere legea.
Anchetatorii spun că declaraţiile de avere ale deputatului şi actul de partaj făcut cu Dorin Cocoş la divorţ demonstrează că Elena Udrea era, de fapt, adevăratul destinatar al banilor primiţi de soţ din încheierea contractului care priveşte licenţele Microsoft.
Atât investiţia făcută într-o societate care îi aparţinea exclusiv lui Dorin Cocoş, cât şi datoria de 500.000 de euro către Dinu Pescariu sunt asumate în actul de partaj de către ambii soţi.
După divorţul de Dorin Cocoş, Elena Udrea a rămas, prin partaj, cu majoritatea bunurilor. Procurorii afirmă că acest fapt ar fi o dovadă în plus a faptului că fostul ministru ar fi fost beneficiarul mitei de la Claudiu Florică.
În 2012, Elena Udrea trecea în declaraţia de avere 7 terenuri, 4 case şi apartamente, un Fiat şi un Mercedes. Alături de soţul său avea în conturi 511.000 de euro şi 1,4 milioane de lei.
La divorţ, din cele 7 terenuri comune, Elena Udrea primeşte cinci în proprietate exclusivă, după cum apare în declaraţia sa de avere din anul următor. Un alt teren îl împarte cu Dorin Cocoş. Din cel de al şaptelea, deputatul capătă un sfert. Primeşte toate bijuteriile familiei şi cele două maşini.
Din cele cinci locuinţe, Elenei Udrea îi rămân în proprietate exclusivă două case şi un apartament, plus un sfert dintr-un imobil de 635 de metri pătraţi.
Tot la ea rămân şi banii din conturi. Mai mult, primeşte, spun anchetatorii, încă 2 milioane de euro, care reprezintă o diferenţă de bani pentru bunurile rămase la Dorin Cocoş.
Anchetatorii spun că Dorin Cocoş nu avea atribuţii în încheierea şi derularea contractului de licenţiere, nu se afla în relaţii de prietenie cu ceilalţi membri ai Guvernului şi celelalte ministere implicate pentru a-şi putea exercita influenţa asupra lor.
Din aceste motive, Elena Udrea a fost acuzată de spălare de bani, fals în declaraţiile de avere şi trafic de influenţă. Elena Udrea mai este acuzată şi că ar fi primit 500.000 de euro, în 2013, de la Dinu Pescariu, care era cercetat în dosarul Microsoft
„La data de 05.11.2014, Pescariu Dinu - Mihail a formulat denunţ cu privire la săvârşirea unor fapte de corupţie de către Udrea Elena Gabriela. Din denunţul formulat rezultă că, în anul 2013 (...) Udrea Elena Gabriela a pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiţie. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani a avut loc în mai multe tranşe în perioada iulie 2013 - februarie 2014. Faptele sunt dovedite cu declaraţia martorului, extrasele de cont, înscrisuri olografe ridicate la percheziţie în care sunt indicate sume de bani plătite”, se arată în referatul de ridicare a imunității.
„Citesc în presă că Dinu Pescariu ar fi declarat anchetatorilor în decembrie 2014 că mi-ar fi dat 500.000 de euro pentru a interveni în dosarul Microsoft.
1) Deşi este doar un denunţ al unui inculpat care rămâne permanent liber în ciuda faptului că este artizanul afacerii Microsoft, el este luat de bun. Denunţul meu despre generalul Coldea nu este considerat serios.
2) Niciodată nu i-am cerut bani lui Dinu Pescariu şi niciodată nu mi-a dat bani, direct sau indirect.
3) Este adevărat însă că Dinu Pescariu m-a rugat să intervin la generalul Coldea pentru a-i debloca un cont din Elveţia, pentru că aflase că un alt inculpat din dosarul Microsoft îşi deblocase contul într-o situație similară, după intervenţia avocatului Rareş Dan, apropiat al lui Florian Coldea. Între timp, avocatul respectiv este apărătorul lui Pescariu. Culmea, lucrul acesta l-am amintit chiar eu în denunţul pe care l-am făcut”, se apără Elena Udrea.
DNA a cerut în 4 februarie 2015 arestarea Elenei Udrea, pentru implicarea în Dosarul Microsoft. Procedura parlamentară a început pe 5 februarie.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
