Dosarul lui Constantin Nicolescu, trimis înapoi la Curtea de Apel Bucureşti pentru rejudecare

Decizia este definitivă, astfel că dosarul se va întoarce la instanţa care l-a condamnat pe Constantin Nicolescu, în noiembrie 2013, la trei ani şi patru luni închisoare.

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş a fost trimis în judecată, în 18 mai 2011, de procurorii DNA, care îl acuzau că a luat fonduri Phare de aproape 900.000 de euro pentru patru unităţi de învăţământ, în baza unor acte false.

În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei Cornel Penescu, acţionar majoritar al SC PIC SA Piteşti, Gheorghe Nicuț, fost primar al municipiului Curtea de Argeş, Călin Ioan Andrei, primar al municipiului Câmpulung, Ion Ştefan, primar al comunei Budeasa din judeţul Argeş, Florian Despan, director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului judeţean Argeş, Ion Popa, primar al comunei Stâlpeni, judeţul Argeş, Gheorghe Dobre, asociat şi administrator la SC Zeus SA, Ion Nicolae, reprezentant al aceleiaşi firme şi diriginţii de şantier Gheorghe Dumitrache şi Tudor Mircea, potrivit Mediafax.

În primă instanţă, acest dosar a fost trimis spre a fi soluţionat la Tribunalul Argeş, însă după doi ani, în februarie 2013, această instanţă şi-a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au dat, în 28 mai 2013, prima sentinţă în dosar, Nicolescu fiind condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Această soluţie nu a rămas definitivă, ci a fost atacată cu apel de procurorii anticorupţie.

În 11 noiembrie 2013, Curtea de Apel Bucureşti a decis condamnarea fostului şef al CJ Argeş la trei ani şi patru luni închisoare şi doi ani interzicerea unor drepturi. Tot atunci, instanţa a dispus confiscarea sumei de 66.518 lei primită drept mită de la Cornel Penescu. Acesta din urmă a rămas cu pedeapsa dată de Tribunalul Bucureşti, respectiv de nouă luni de închisoare cu suspendare.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti a fost contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atât de procurorii anticorupţie, cât şi de Nicolescu şi ceilalţi inculpaţi din dosar.

Anchetatorii au stabilit că, în cadrul unui proiect finanţat din fonduri PHARE, Consiliul Judeţean Argeş a accesat un program de finanţare nerambursabilă în sumă de 900.000 euro, având ca obiectiv efectuarea de lucrări de reabilitare sau reconstrucţie a patru unităţi şcolare de pe raza judeţului Argeş, respectiv din municipiile Câmpulung, Curtea de Argeş şi comuna Budeasa, pe motiv că ar fi fost afectate de inundaţiile din perioada aprilie - august 2005.

Cererea de finanţare a fost însoţită de o declaraţie de parteneriat semnată la data de 5 iunie 2006 de către Constantin Nicolescu, Călin Ioan Andrei, Gheorghe Nicuţ şi Ion Ştefan. Cererea de finanţare a fost elaborată de Florian Despan, în calitate de director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului judeţean Argeş şi totodată manager - coordonator de proiect.

Fondurile au fost solicitate în condiţiile în care niciuna dintre aceste unităţi şcolare nu a fost afectată de inundaţiile din perioada invocată. În cererea de finanţare a fost menţionat „Raportul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş”, document care, în fapt, nu există, fapt cunoscut de Constantin Nicolescu, spuneau procurorii.

Contractul de grant a fost încheiat în pofida aspectelor nereale consemnate în cererea de finanţare depusă în data de 8 iunie 2006, astfel că beneficiarul, Consiliul Judeţean Argeş, a primit pe nedrept suma totală de 880.249,95 de euro cu titlu de finanţare externă nerambursabilă de tip PHARE.

Contractele au fost derulate în perioada 2006-2008, toate lucrările de reabilitare fiind realizate de o singură firmă, SC Zeus S.A., care a încasat integral sumele aferente atât pentru lucrări executate cât şi pentru lucrări neexecutate, iar acea firmă se afla în relaţii contractuale şi în raporturi juridice cu familia lui Constantin Nicolescu.