Decizia luată de magistrați în dosarul în care este judecat polițistul Traian Berbeceanu
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis, miercuri, suspendarea apelului în care este judecat fostul şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Alba, Traian Berbeceanu, şi sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu patru întrebări.
Până acum, magistraţii Instanţei supreme au suspendat mai multe procese, printre care şi cele ale fostului ministru al Energiei Constantin Niţă sau a fostului consilier Darius Vâlcov şi a sesizat CJUE cu patru întrebări, solicitând să afle dacă deciziile Curţii Constituţionale privind completurile de judecată trebuie aplicate când sunt anulate decizii în dosarele de fraude pe fonduri europene.
Miercuri, magistraţii Instanţei supreme au decis sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi în procesul lui Traian Berbeceanu, cu aceleaşi patru întrebări, respectiv:
1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, articolul 58 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene din 26 iulie 1995 trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care să soluţioneze o excepţie procesuală care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată, în raport de principiul specializării judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (neprevăzut de Constituţia României) şi să oblige o instanţă de judecată să trimită cauzele, aflate în calea de atac a apelului (devolutivă), spre rejudecare, în primul ciclu procesual la aceeaşi instanţă?
2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la secţia penală a instanţei supreme)?
3.Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, care interpretează o normă inferioară Constituţiei, de organizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, normă interpretată în mod constant, în acelaşi sens, de o instanţă de judecată timp de 16 ani?
4. Conform articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justiţie, include specializarea judecătorilor şi înfiinţarea unor completuri specializate la o instanţă supremă?
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, de asemenea, suspendarea judecării apelului până la soluţionarea cererii de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Decizia poate fi atacată cu recurs în 72 de ore de la pronunţare pe dispoziţia de suspendare a judecăţii.
Pe 30 iunie 2016, fostul şef al BCCO Alba, Traian Berbeceanu, a fost achitat în acest dosar, Ioan Mureşan, fostul şef al DIICOT Alba, a fost condamnat la şapte ani de închisoare cu executare, aceştia fiind acuzaţi de fapte de corupţie şi criminalitate organizată. Totodată, fostul procuror DIICOT Nicolaie Cean a fost găsit vinovat pentru complicitate la represiune nedreaptă şi condamnat la doi ani cu executare, iar Alin Mirel Muntean, ofiţer în cadrul BCCO Alba, a primit patru ani cu executare. Rusu Gheorghe, presupus mituitor al lui Traian Berbeceanu, a fost condamnat la trei ani şi şase luni cu executare pentru evaziune fiscală, Rusu Anca, Urs Ion Vasile şi Mihai Mihalache fiind achitaţi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
