Motivarea CCR privind revocarea șefei DNA a fost publicată

Decizia Curţii Constituţionale care a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a fost citită joi în plenul CCR și apoi a mers la publicare în Monitorul Oficial.

Actualizare 17:10 Motivarea CCR a fost publicată pe site-ul Curții Constituționale. Motivarea are 133 de pagini și arată, printre altele:

94. Curtea subliniază că textele Constituţiei nu elimină
autoritatea ministrului justiţiei, ci permit supunerea exercitării acesteia unor condiţii
legale. Aşadar, autoritatea ministrului justiţiei poate fi supusă, sub aspectul
revocării procurorilor din funcţii de conducere, unor condiţii legale, pentru ca
ea în sine să nu se manifeste în mod nemărginit, arbitrar, exclusiv la libera sa
apreciere.

106. Toate aceste aspecte, de ordin legal, nu pot denatura autoritatea
constituţională a ministrului justiţiei...

.... competenţa decizională a Preşedintelui României se limitează la
condiţiile de legalitate a propunerii de revocare înaintate.

„109. ...Preşedintelui fiindu-i permis să iniţieze discuţii, să încerce să îl convingă pe
ministrul justiţiei să îşi retragă propunerea de revocare, să renunțe la anumite motive
de revocare, menţinându-le pe celelalte, dar nu îi este permis să o infirme decât
strict pe motive de legalitate”.

„110. Raportat la cauza de faţă, Curtea observă că, în răspunsul său,
Preşedintele a considerat că argumentele ministrului justiţiei „nu sunt de natură
să creeze convingerea cu privire la oportunitatea măsurii propuse”, ceea ce
înseamnă că acesta a realizat o analiză a argumentelor ministrului justiţiei şi,
printr-un act decizional propriu, a determinat soluţia pe care a considerat-o mai
adecvată. Or, o competenţă de verificare a legalităţii propunerii de revocare nu
echivalează cu şi nu are drept scop analizarea evaluării realizate de ministrul
64 justiţiei în considerarea art.51 alin.(2) lit.b) din Legea nr.303/2004, astfel cum a
procedat Preşedintele României”.

„113. Nu este nici rolul Preşedintelui României şi nici cel al Curţii
Constituţionale de a efectua un control al acestei evaluări pentru că, într-un
atare caz, ar denatura rolul ministrului justiţiei şi s-ar transforma în autorităţi
de control al modului în care ministrul justiţiei înţelege să îşi exercite
competenţa constituţională discreţionară minimală ce se reflectă în evaluarea
realizată. Or, Curtea constată că Preşedintele României a realizat în cazul dat o
„evaluare a evaluării” ministrului justiţiei, cu alte cuvinte a temeiniciei
motivelor cuprinse în propunerea de revocare, plasându-se deasupra autorităţii
ministrului justiţiei, ceea ce încalcă art.132 alin.(2) din Constituţie” - se arată în motivare.

Alte precizări în motivarea Curții:

88. Deşi nu face parte nici
din puterea executivă sau autoritatea executivă, Ministerul Public nu are o poziţie de
independenţă instituţională faţă de aceasta, întrucât textul Constituţiei este foarte
clar, activitatea desfăşurată de procurori fiind sub autoritatea ministrului justiţiei.

89. ... procurorii nu pot invoca o poziţie de
independenţă, asemenea judecătorilor, cu privire la care art.124 alin.(3) prevede
expres că „Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii”, din moment ce
activitatea acestora se desfăşoară sub control ierarhic şi sub autoritatea ministrului
justiţiei.

92. ...activitatea judiciară pe care un procuror o
desfăşoară în concret, într-o anumită cauză penală nu are legătură cu
autoritatea ministrului justiţiei, acestea fiind două probleme distincte. De aceea,
în activitatea judiciară, „în soluţiile dispuse, procurorul este independent, în
condiţiile prevăzute de lege” [art.64 alin.(2) teza întâi din Legea nr.304/2004 privind
organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.827
din 2 septembrie 2005]. 

La final, Curtea decide:

„1. Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între
Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui
României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al
Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.
2. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a
procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Preşedintelui României, prim-ministrului şi ministrului
justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Motivarea Curţii Constituţionale poate fi consultată integral aici.

Actualizare 13:00. În scurt timp vom afla ce conţine motivarea deciziei CCR privind revocarea Laurei Codruţa Kovesi de la şefia DNA.

Din informaţii venite de la preşedintele Curţii, Valer Dorneanu, jurnaliştii au aflat că judecătorii nu au dat preşedintelui niciun termen de aplicare a hotărârii, dar că acesta curge de la data publicării în Monitorul Oficial. Practic, șeful statului se află în ilegalitate dacă nu aplică decizia.

Preşedintele Curţii Constituţionale le-a spus reporterilor că a fost prezentata decizia și că s-au făcut corecții, existând și o opinie separată.

Așadar, în maximum două ore ar urma să apară motivarea și pe site-ul CCR. Potrivit unor surse, ea are peste 70 de pagini.

Valer Dorneanu a mai spus că în motivare nu se menționează sancțiuni, pentru că se pleacă de la premisa că se va respecta decizia CCR.

Citiți și Tudorel Toader: CCR nu trebuie să dea termen pentru revocarea șefei DNA

După ce decizia va fi citită în plenul Curţii Constituţionale, motivarea acesteia ar urma să fie publicată în Monitorul Oficial şi pe site-ul CCR.

„Joi se citeşte în plenul Curţii decizia şi dupa decizie urmează să se facă corecturile şi vă comunicăm atunci când o publicăm întâi pe site şi totodată în Monitorul Oficial”, a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, pentru News.ro.

Preşedintele Comisiei speicale pentru modificarea legilor justiţiei, deputatul PSD Florin Iordache, declara că sancţiunile pentru nerespectarea deciziei CCR privind revocarea Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA vor fi trecute în motivarea pe care Curtea o va prezenta joi.

Întrebat, marţi, dacă există vreo sancţiune în lege sau în Constituţie pentru neimplementarea deciziilor CCR, Iordache a spus că sancţiunile vor fi trecute în motivarea deciziei privind revocarea şefei DNA, pe care o va prezenta Curtea în această săptămână: „În această motivare se va preciza şi acest răspuns”. 

Citiți și EXCLUSIV. Florin Iordache: „Concluzia e una singură: Codruța va pleca!”

„Fără îndoială preşedintele va fi cel care va respecta decizia CCR. Din punctul meu de vedere, nu sunt normale atacurile care au venit în ultima perioadă la nerespectarea unei hotărâri a Curţii. Hotărârile Curţii sunt general obligatorii şi, atunci când se publică în Monitorul Oficial, că ne plac, că nu ne plac, ele trebuie respectate, dar şi Comisia de la Veneţia, şi GRECO şi legislaţia europeană au spus foarte clar că o atacurile la CCR nu sunt normale. Să aşteptăm cu deplină încredere motivarea de joi şi cu toţii trebuie să respectăm acea motivare", mai spunea Florin Iordache.

Decizia CCR din 30 mai

În 30 mai, Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi. CCR a stabilit că, pentru soluţionarea acestui conflict, preşedintele urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA.

Marţi, preşedintele Klaus Iohannis a avut o primă reacţie după decizia CCR, spunând că se va pronunţa în privinţa revocării şefei DNA doar după ce va primi motivarea Curţii şi o va citi cu foarte mare atenţie. El a precizat însă că ia în calcul să respecte statul de drept, să îl întărească, să aibă grijă ca procurorii să rămână independenţi, cu respectarea Constituţiei, subliniind că articolul din legea fundamentală care spune că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei nu poate însemna sub nicio formă în subordinea acestuia. 

Klaus Iohannis: Com citi motivarea până vom înțelege ceva din ea

„Aşa cum am spus, aştept motivarea Curţii, pe care o vom citi până o înţelegem sau până înţelegem ceva din ea, după care voi comunica ce trebuie făcut sau ce voi face eu mai exact. Însă, la momentul acesta, pot să vă spun două-trei lucruri care ţin evident de această temă”, le-a spus preşedintele jurnaliştilor.

Klaus Iohannis a menţionat că decizia CCR aparent vorbeşte doar despre o chestiune foarte concretă, de revocare sau nerevocare a procurorului-şef DNA.

„În realitate însă sunt mult mai multe teme care apar, care sunt readuse în discuţie şi care merită discutate. Bunăoară, statutul procurorilor. Eu personal sunt convins şi voi acţiona în consecinţă, evident, că procurorii trebuie să fie independenţi, procurorii în niciun caz nu trebuie să fie controlaţi politic, procurorii nu pot fi în subordinea unui politician, fie el şi ministru. În consecinţă, orice am face noi în România ca stat trebuie să se asigure independenţa procurorilor pentru a garanta în definitiv o justiţie independentă”, a subliniat şeful statului.

Preşedintele a precizat că, într-adevăr, în Constituţie este un articol care spune că procurorii funcţionează sub autoritatea ministrului Justiţiei.

„Eu înţeleg acest lucru în felul următor: ministrul are sau cel puţin ar trebui să aibă o autoritate în domeniu şi să folosească această autoritate pentru a apăra independenţa procurorilor, pentru a-i apăra chiar pe procurori în dezbaterea publică, fiindcă munca procurorilor este extrem de dificilă. Deci, autoritatea ministrului ar trebui să fie orientată spre înlesnirea muncii procurorilor. În absolut niciun caz autoritatea ministrului din articolul din Constituţie nu înseamnă şi nu poate să însemne că procurorii sunt în subordinea ministrului. Deci, oricine şi orice ar spune nu-i poate plasa pe procurori în subordinea unui politician”, a afirmat preşedintele Iohannis.

Întrebat dacă ia în calcul să nu dea curs unei decizii a Curţii Constituţionale, Klaus Iohannis a replicat: „Eu iau în calcul să respect statul de drept din România, să-l întăresc, să am grijă atâta cât pot să rămână procurorii independenţi, cu respectarea evident a Constituţiei”.

Chestionat de asemenea dacă ia în calcul organizarea unui referendum pentru o consultare pe această temă, preşedintele a răspuns: „Este o discuţie care se poate purta, dacă se impune sau nu un referendum, însă aici apar anumite riscuri. O decizie a CCR nu poate fi discutată prin referendum. Prin referendum pot fi discutate problemele din punct de vedere al construcţiei statului, dar în domeniu, statul are o abordare foarte clară de mai de 10 ani încoace, şi anume independenţa procurorilor şi nesubordonarea politicului. Acest lucru este foarte bine ancorat în justiţia românească şi nu cred că trebuie supusă acum această problemă unei consultări populare, dar sigur, vedem din păcate că sunt tot mai mulţi politicieni care oarecum pun sub semnul întrebării anumite aspecte ale independenţei justiţiei şi, dacă va fi nevoie, putem să convocăm un referendum pe această temă”.

Preşedintele a mai declarat că o decizie CCR nu poate fi discutată prin referendum.

La foarte scurt timp după declaraţia şefului statului, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a scris pe Facebook că nu trebuie confundată independenţa procurorilor în instrumentarea cauzelor cu faptul că aceştia îşi desfăşoara activitatea sub autoritatea ministrului de resort.

„A nu se confunda independenţa procurorilor în instrumentarea cauzelor/constând în administrarea probatoriului, adoptarea soluţiilor legale/, cu faptul că aceştia îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei, referitoare la administrarea justitiei sau promovarea politicii penale!”, a scris Tudorel Toader pe Facebook. 

CCR: Unanimitate la sesizarea Comisiei de la Veneția: Livia Stanciu: Nu

Tot marţi, Curtea Constituţională a anunţat că va sesiza Comisia de la Veneţia, Secretarul General al Consiliului Europei şi Preşedintele Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene în legătură cu "atacurile virulente" declanşate împotriva CCR după decizia privind revocarea procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

„Plenul Curţii Constituţionale a României, întrunit la data de 5 iunie 2018, a hotărât, cu unanimitate de voturi, în prezenţa tuturor membrilor săi, sesizarea Secretarului General al Consiliului Europei, a Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) şi a Preşedintelui Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene în legătură cu atacurile virulente declanşate împotriva Curţii Constituţionale, prin care unii reprezentanţi ai unor autorităţi publice, precum şi ai unor partide parlamentare au discreditat şi delegitimat autoritatea acestei instituţii fundamentale a statului - garantul supremaţiei Constituţiei - fiind pusă sub semnul îndoielii obligativitatea deciziilor sale, fiind făcute chiar îndemnuri adresate populaţiei şi Preşedintelui statului să nu respecte şi să nu pună în aplicare Decizia Curţii Constituţionale nr.358 din data de 30 mai 2018, privind cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Ministrul Justiţiei, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, în principal, şi între Guvernul României şi Preşedintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului. Plenul Curţii Constituţionale a  considerat că aceste acţiuni sunt de natură să pună în pericol democraţia, statul de drept şi funcţionarea justiţiei constituţionale”, a susţinut CCR într-un comunicat de presă.

Judecătoarea Livia Stanciu nu a semnat sesizarea pe care CCR a trimis-o la Comisia de la Veneţia. Fosta şefă a Curţii Supreme a explicat şi de ce: plângerea are un conţinut diferit faţă de ce s-a discutat la şedinţa CCR de săptămâna trecută.

Sursa: Digi24, News.ro