Foto: Mediafax
„Admite cererea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul Vîntu Sorin Ovidiu. Constată că pârâtul Vîntu Sorin Ovidiu a avut calitatea de colaborator al Securităţii”, se arată în decizia Curţii de Apel Bucureşti.
Hotărârea nu este definitivă şi poate fi contestată de Sorin Ovidiu Vîntu la instanţa supremă.
În septembrie 2014, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a trimis Curţii de Apel Bucureşti dosarul lui Sorin Ovidiu Vîntu şi a cerut instanţei să constate calitatea acestuia de lucrător sau de colaborator al Securităţii.
Sorin Ovidiu Vîntu ar fi semnat un angajament de colaborare în anii '80, când era în închisoare pentru delapidare, cu numele conspirativ Nuş.
În prezent, Sorin Ovidiu Vîntu se află în libertate, după ce, în 19 noiembrie 2014, Tribunalul Ilfov a decis liberarea sa condiţionată, în dosarul în care a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru că l-a favorizat pe Nicolae Popa, condamnat în 2006 în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii.
Tribunalul Bucureşti l-a condamnat, în 9 februarie, pe Sorin Ovidiu Vîntu la şase ani şi patru luni de închisoare, în dosarul devalizării Fondului Naţional de Investiţii (FNI), decizia nefiind însă definitivă.
Sorin Ovidiu Vîntu a mai fost condamnat la un an de închisoare pentru şantajarea lui Sebastian Ghiță.
Vîntu a stat în penitenciar din 21 iunie 2012 până în 1 mai 2013, pentru pedeapsa de un an de închisoare, şi din 25 ianuarie până în 19 noiembrie 2014, pentru cea de-a doua condamnare, pentru favorizarea lui Nicolae Popa.
La jumătatea lunii iulie 2014, Vîntu a primit o nouă condamnare, de şase ani şi două luni de închisoare, în dosarul Petromservice, nici această decizie nefiind definitivă.