Judecătorii Curţii Constituţionale au luat luni o decizie în ceea ce priveşte constituţionalitatea modificărilor aduse Codului Penal şi Codului de Procedură Penală. Contestaţiile au fost depuse de opoziţie şi de preşedintele Klaus Iohannis.
ACTUALIZARE. Codurile penale sunt neconstituționale, a decis Curtea Constituţională. Conform unor surse din CCR, codurile au fost declarate neconstituţionale pentru că Parlamentul nu a ţinut cont de deciziile anterioare ale Curţii şi le-a transpus selectiv. Una dintre situaţii este cea referitoare la abuzul în serviciu. Deşi CCR a cerut impunerea unui prag, parlamentarii nu au prevăzut pragul în modificările aduse articolului referitor la abuzul în serviciu. Codurile se întorc în Parlament, urmând a fi din nou dezbătute în Comisia specială condusă de deputatul PSD, Florin Iordache.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea şi
completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, în ansamblul ei, este neconstituțională.
În acest sens, Curtea a reţinut, în esenţă, faptul că, în cadrul procesului de reexaminare a legii, Parlamentul nu a transpus în integralitate deciziile Curţii Constituţionale incidente în materie penală. Prin urmare, Curtea a constatat că legea criticată încalcă art.147 alin.(2) din Constituţie. Comunicatul integral al Curţii Constituţionale poate fi consultat aici.
Cele mai contestate modificări sunt cele referitoare la reducerea termenelor de prescripţie, abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu, precum şi scăderea pedepselor pentru abuzul în serviciu. Unele dintre modificările controversate aduse codurilor au legătură şi cu cazul de la Caracal.
Cum ar putea influenţa modificările Codurilor ancheta şi pedeapsa pentru crimele de la Caracal
Modificările aduse Codului penal ar putea ușura pedepsele pentru cei precum autorul crimelor de la Caracal. Funcționarii publici care nu își îndeplinesc îndatoririle de serviciu, precum intervenția în astfel de cazuri, ar putea scăpa de pedeapsă dacă CCR respinge sesizările pe Codurile penale.
Printre modificările notabile aduse Codului Penal se numără și eliminarea articolului despre neglijenţa în serviciu, care prevede: "Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă".
Eliminarea articolului ar putea împiedica pedepsirea funcționarilor publici din autoritățile care intervin defectuos în astfel de cazuri.
De asemenea, o altă modificare controversată este diminuarea termenelor de prescripție a faptelor de la 10 ani, cât este în prezent, la 8 ani pentru infracțiunile pedepsite cu închisoarea între 10 și 20 de ani și totodată de la 8 ani, cât este în prezent, la 6 ani pentru infracțiunile pedepsite cu închisoarea între 5 și 10 ani.
În cazul în care Gheorghe Dincă, autorul crimelor de la Caracal, este condamnat la închisoare mai puțin de 10 ani, acesta ar putea fi eliberat condiționat după executarea a cel puţin o treime din durata pedepsei, iar în cazul pedepsei de peste 10 ani acesta ar putea fi eliberat dacă execută cel puţin jumătate din pedeapsă.
Inclusiv o prevedere contestată în spaţiul public, care prevede interzicerea, în cursul urmăririi penale și al judecării cauzei, a comunicărilor publice, precum și furnizarea altor informații provenind de la autorități publice, referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri, ar putea îngreuna acţiunea autorităţilor în contextul în care au nevoie să comunice public situaţia.
Tensiuni în interiorul Curţii Constituţionale
Conform unor surse, CCR urmează să se pronunţe luni şi să declare parţial neconstituţionale cele două coduri.
Tensiunile în CCR sunt însă mari. Decizia pe Coduri a fost amânată deja de 7 ori. Conform unor surse din CCR, cel care se opune votului ar fi chiar preşedintele CCR, Valer Dorneanu care este şi judecător raportor pe Codul Penal. Dorneanu trage de timp pentru că ar exista deja o majoritate suficientă pentru ca cele două legi să fie declarate parţial neconstituţionale. Între judecători a existat inclusiv discuţia ca Valer Dorneanu să fie scos din complet iar decizia să fie luată de ceilalţi 8 judecători.
Redactor: Robert Kiss
Sursa: Mediafax, Digi24.ro
