Legea criticată este contrară art.1 alin.(5) din Constituţie sub aspectul cerinţei de calitate a legii, ceea ce afectează, în mod implicit, şi principiul securităţii raporturilor juridice, dimensiune inerentă a statului de drept. Astfel, Curtea reţine încălcarea prevederilor art.1 alin.(3) şi (5) din Constituţie”, arată CCR.
„Deşi legea se fundamentează, potrivit expunerii de motive a acesteia, pe analiza a peste 500 de acte normative, modificările şi completările exprese aduse cadrului normativ vizează un număr de 12 acte normative. În aceste condiţii, se constată că un număr mare de acte normative primare sau secundare au fost modificate şi completate implicit, fără a fi, prin urmare, identificate expres în textul legii. Mai mult, această iniţiativă trebuie să se realizeze într-un termen scurt de 30 de zile, în condiţiile în care nici legea criticată - care a parcurs un lung proces de pregătire - nu a reuşit să identifice actele normative modificate/ completate”, au scris judecătorii Curţii Constituţionale.
Prin urmare, există incertitudine juridică asupra măsurilor pe care autorităţile publice menţionate la art.III trebuie să le întreprindă în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii”, se concluzionează în motivarea judecătorilor.
„Curtea constată că legiuitorul a lăsat la aprecierea destinatarului normei, a autorităţilor publice învestite cu executarea şi aplicarea legii, fixarea cadrului normativ existent în materia descentralizării. O asemenea dispoziţie legală reglementează, în mod implicit, posibilitatea eliminării selective din fondul activ al legislației a unor prevederi legale în vigoare, ceea ce afectează unitatea şi scopul măsurilor de descentralizare promovate, conferindu-le un caracter aleatoriu. În aceste condiţii, destinatarul normei este pus în situaţia de a alege în mod discreţionar dispoziţiile legale incidente în acest domeniu, contrar regulilor de tehnică legislativă, care obligă legiuitorul la reglementarea relaţiilor sociale cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului românesc. Aşadar, Curtea constată o evidentă încălcare a exigenţelor art.1 alin.(5) din Constituţie”, se arată în motivarea decizie din 10 ianuarie.
În acest context, Curtea Constituţională a admis, în 10 ianuarie, obiecţia de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă şi a constatat că Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică, în ansamblul ei, este neconstituţională.
Decizia l-a surprins pe vicepremierul Liviu Dragnea. „Aştept motivarea Curţii Constituţionale să vedem care sunt motivele pentru care legea a fost declarată neconstituţională, să vedem dacă e declarată neconstituţională în totalitate sau în parte şi vom acţiona în consecinţă. Sigur că sunt surprins. Dacă se declarară în totalitate neconstituţională, practic de aici s-ar putea înţelege că România nu mai are dreptul să se descentralizeze, aşa cum se întâmplă în Europa. Dar aş vrea totuşi să văd motivarea Curţii şi atunci voi avea o reacţie mai aplicată”, a spus vicepremierul.
VIDEO BUSINESS CLUB Descentralizarea, o afacere