Cum a fost posibilă eliberarea criminalului care a incendiat fata din Mehedinți? Judecător: „Avem o problemă mare”

Data actualizării: Data publicării:
cristi danilet
Judecătorul Cristi Danileț a discutat prin Skype, la Digi24, cazul fetei incendiate din Mehedinți Foto: captură TV

Un nou caz de criminalitate feroce zguduie România - un bărbat condamnat la închisoare pe viață, dar eliberat condiționat a recidivat și a ars de vie o fată din Mehedinți. Cum de a ajuns din nou în libertate un individ atât de periculos, de ce o astfel de decizie a justiției? Sunt întrebările firești care ne vin în minte și ne revoltă că statul român eșuează din nou în misiunea de a-și proteja cetățenii.

Judecătorul Cristi Danileț mărturisește că el însuși este speriat și revoltat de ferocitatea faptelor, dar spune că legea este imperfectă și i-a obligat pe judecători să pună în libertate foarte mulți deținuți.

Judecătorul mai spune că suntem „impotenți instituțional”, iar cazul Caracal nu a schimbat nimic în sistem, în ciuda impactului emoțional mare pe care l-a avut.

„Paradoxul pe care îl trăim în sistemul nostru de drept este că eliberarea condiționată a unor astfel de indivizi este legală”, a subliniat judecătorul. E nevoie de o schimbare de legislație, dar și de mentalitate, de o anumită educație, de o pregătire specială a polițiștilor, a magistraților și chiar a populației, a declarat Cristi Danileț la Digi24.

Cum se face o eliberare condiționată?

Cristi Danileț a explicat când și cum se face, pe ce criterii, o eliberare condiționată a unui deținut, fie el și condamnat pe viață pentru cinci crime.

„În momentul în care este îndeplinită o fracție, deținutul a executat o perioadă importantă din pedeapsă, pentru bună purtare, se face o analiză a situației sale de către o comisie specială din cadrul penitenciarului și se face apoi o propunere de eliberare condiționată către judecătorul de la Judecătorie și insist aici, pentru că astfel de cauze, deși sunt extrem de serioase, se duc direct la judecătorii cei mai tineri, la judecătorii. Acolo, judecătorul se uită puțin în dosar, se uită la lege și trage de multe ori o concluzie, uneori formală: sunt îndeplinite condițiile, îi dăm drumul deținutului”, a explicat Danileț.

„Aș vrea să spun că avem o problemă mare, și de natură legislativă, dar și de aplicare a legii, pentru că astăzi, cumva, eliberarea condiționată a devenit oarecum formală și mai degrabă o regulă, adică noi am fost cumva obligați, din cauza legislației imperfecte, să punem în libertate foarte mulți deținuți atât în perioada cât a fost în vigoare acea lege oribilă a recursului compensatoriu, cât și în prezent”, a spus Cristi Danileț.

Legislația trebuie schimbată. Eliberarea condiționată trebuie să fie o excepție

„Practic, judecătorii nu au niște criterii foarte clare, obiective: cum anume își pot da seama că o persoană s-a îndreptat? Noi nu suntem ghicitoare, să ne uităm într-un glob de sticlă: s-a îndreptat, nu s-a îndreptat, va mai face sau nu va mai face infracțiuni. Cred că legislația trebuie schimbată, trebuie înțeles odată că dacă judecătorul a stabilit ca o persoană să stea în detenție un anumit număr de ani, este cumva inechitabil ca după două treimi din executarea pedepsei să ne gândim deja la eliberarea lui. Până la urmă, de aceea a stabilit judecătorul pedeapsa: ca respectivul să se îndrepte. Din nefericire, undeva între 50 și 80 la sută dintre cei eliberați din penitenciar recidivează. Iar agresiunile întotdeauna încep cu persoanele tinere, în acest fel, pe Facebook.”, a arătat Danileț.

Eliberarea condiționată trebuie să fie o excepție, adică omul ăla deținut trebuie să fie nu știu, un adevărat savant, să descopere leacul la COVID, să scrie nu știu ce lucrare importantă, să ajute la reformarea țării, și atunci să-i dăm drumul din penitenciar, nu pentru faptul că a ieșit la muncă, a spălat două vase, a avut două recompense că l-a salutat pe gardian sau nu i-a înjurat pe colegii lui să-i dăm drumul! E mult prea formală în momentul de față eliberarea condiționată” - a punctat judecătorul.

El spune că orice caz de gravitatea celui din Mehedinți ar trebui să treacă prin două instanțe și în cazul eliberării, ca și în cazul condamnării  - pe la tribunal și la curtea de apel . De asemenea, poate ar fi bine să se înființeze un registru al infractorilor periculoși care să fie monitorizați atent.

„Cred că ne-am hazardat în momentul când în Codul de procedură penală s-a făcut această competență (a judecătoriilor), cred că s-a gândit prea superficial. În al doilea rând, când ești la a doua sau a treia faptă cu violență, cum ar fi viol, tâlhărie sau omor, este cumva nedrept. După ce ai beneficiat deja de două ori de eliberare condiționată, a treia oară, în continuare, judecătorul să ia în discuție cazul tău? Practic, legislația ar trebui să închidă dreptul tău la eliberare condiționată, or legislația noastră nu distinge dacă faptele sunt cu violență ”, arată Cristi Danileț.

„Nu cumva ai căzut pe scări?”

„Paradoxul pe care îl trăim în sistemul nostru de drept este că eliberarea condiționată a unor astfel de indivizi este legală. Dar judecătorul nu poate garanta că o persoană, odată aflată în libertate, va fi de-acuma sfânt și nu va mai săvârși nicio faptă”, spune Danileț.

Pe de altă parte, și serviciul de probațiune în România este strict formal și subfinanțat. Ofițerii - angajați civili (sociologi, psihologi) - sunt în număr insuficient. Teoretic, cel eliberat mai devreme, dacă mai are mai mult de 2 ani până la ispășirea pedepsei, trebuie să dea socoteală acestui serviciu de probațiune, să le spună unde este, cu ce se ocupă, dacă are loc de muncă, când pleacă din țară, etc. „Dar nu este deloc cum vedem prin filme”, punctează Cristi Danileț.

Întrebat cum este posibil ca fata să fi depus plângere de o săptămână pentru agresiune și viol și totuși să ajungă victimă, Danileț spune că „uneori, din păcate, incompetența unor polițiști sau a unui procuror au ca rezultat respingerea unor astfel de plângeri. Chiar am avut o rudă în familie care s-a prezentat la un moment dat la o secție de poliție, toată vânătă în urma unui viol, și a fost întrebată nu cumva ai căzut pe scări, de ești așa neagră la față?”, a povestit judecătorul. Poate să fie incompetență, dar poate să fie și o supraîncărcare a organelor de poliție și se ajunge ca astfel de cazuri să nu fie tratate cum ar trebui. „Ar trebui să ne pese mai mult de cei din jurul nostru. Din păcate, o astfel de pregătire nu avem nici polițiștii, nici magistrații” - a mai spus judecătorul Cristi Danileț.

 Editor: Luana Păvălucă

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri